Peste 300 de oameni au murit în accidente de muncă în ultimii doi ani. În ce domenii s-au înregistrat cele mai multe decese
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Cele mai multe decese s-au înregistrat în construcții, silvicultură și exploatare forestieră, respectiv transporturi, arată un raport privind securitatea și sănătatea în muncă a lucrătorilor, publicat pe 9 martie de către Avocatul Poporului. Instituțiile din România nu au o bază de date comună privind accidentele de muncă, mai spune raportul.
Cuprins:
- Doi muncitori au murit înecați într-un canal de colectare a dejecțiilor
- Construcțiile, între domeniile în care s-au înregistrat cele mai multe decese
- 23 de cetățeni străini au suferit accidente de muncă, 4 au murit
- Principalele probleme găsite de inspectorii de muncă
- Șoferii, minerii, personalul medical, cei mai afectați de boli profesionale
- Instituțiile nu au o bază de date comună privind accidentele de muncă
- Asigurarea pentru accidente de muncă
- Consilierii de prevenire de la casele de pensii nu sunt primiți de unii angajatori
- Cele mai multe accidente și decese la nivelul UE, în sectorul agricol și forestier
Instituția nu a primit nicio sesizare privind accidentele de muncă, dar s-a sesizat în mai multe cazuri, pornind de la rapoartele apărute în presă, spun reprezentanții săi.
Numărul sesizărilor din oficiu a crescut semnificativ în ultimii ani, conform raportului.
- 2019: o sesizare din oficiu
- 2020: 7 sesizări din oficiu
- 2021: 15 sesizări din oficiu
- 2022: 28 sesizări din oficiu
- 2023 (până la prezent): 11 sesizări din oficiu
Cel mai recent accident la locul de muncă s-a petrecut pe 17 ianuarie, când un vehicul în care se aflau 25 de muncitori s-a răsturnat la cariera Jilț Sud, din Complexul Energetic Oltenia. În urma accidentului, trei oameni au murit. Alți 10 au fost răniți.
Doi muncitori au murit înecați într-un canal de colectare a dejecțiilor
Unul dintre accidentele de muncă analizate de Avocatul Poporului este cel în care doi muncitori din județul Ialomița au murit înecați, la locul de muncă, într-un canal de colectare a dejecțiilor în vara anului trecut. IPJ Ialomița a deschis în acest caz un dosar de urmărire penală.
A fost dispusă începerea urmăririi penale in rem pentru săvârșirea infracțiunilor de ucidere din culpă, neluarea măsurilor legale de securitate și sănătate în muncă și nerespectarea măsurilor legale de securitate și sănătate în muncă.
Construcțiile, între domeniile în care s-au înregistrat cele mai multe decese
Peste 10.000 de persoane s-au accidentat la locul de muncă în perioada 2020 - primul trimestru din 2022, conform datelor furnizate de ITM-uri către Avocatul Poporului.
Cele mai frecvente cauze ale accidentelor au fost: efectuarea necorespunzătoare a operațiilor de muncă, căderi (la același nivel sau de la înălțime) sau neutilizarea mijloacelor de protecție din dotare.
<strong>Din numărul total de accidentați, 310 persoane au murit, iar 9.720 au rămas cu incapacitate temporară de muncă.</strong>
Cele mai multe decese s-au înregistrat în construcții, silvicultură și exploatare forestieră, respectiv transporturi.
România este a patra în Europa la numărul de accidente de muncă mortale, cu o rată de 3 la 100.000 de locuitori, dublu decât media UE, arată ultimele date Eurostat.
- O moarte pe un șantier din Anglia valorează 20 de milioane de euro, iar în România - doar 100.000 de euro, după cum a arătat Libertatea.
23 de cetățeni străini au suferit accidente de muncă, 4 au murit
Raportul mai arată că 23 cetățeni străini au suferit accidente de muncă pe teritoriul României în această perioadă, iar patru dintre ei au decedat.
Angajatorii sunt obligați să comunice accidentele de muncă către inspectoratele teritoriale de muncă, casele de pensii și, după caz, către organele penale.
Principalele probleme găsite de inspectorii de muncă
Inspectorii au efectuat 122.976 de controale în domeniul securității și sănătății în muncă în perioada ianuarie 2020-iunie 2022.
Au constatat 175.830 de neconformități și aplicat 162.620 de sancțiuni contravenționale.
Principalele neconformități găsite de către inspectori:
- nu sunt acordate și folosite echipamente de protecție individuală împotriva căderilor de la înălțime,
- nu sunt utilizate echipamente de muncă corespunzătoare, prevăzute cu dispozitive sau sisteme de protecție colectivă, precum balustradele solide sau platforme sau plase de prindere,
- lipsa instrucțiunilor de exploatare și protecție la echipamente de muncă
- nu sunt stabilite măsuri de protecție împotriva electrocutării prin atingere directă la unele echipamente de muncă.
Șoferii, minerii, personalul medical, cei mai afectați de boli profesionale
Categoriile profesionale cele mai afectate de boli profesionale au fost: șoferii, minerii, personalul medical, metalurgiștii, a precizat Institutul Național de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă (INEMRCM) într-un răspuns pentru Avocatul Poporului.
- 401 boli profesionale au fost înregistrate în 2020 în baza de date a Compartimentului de Medicina Muncii din cadrul institutului;
- 413 - în anul 2021;
- 510 - în anul 2022.
Profesiile la care s-au înregistrat cele mai numeroase cazuri de boală profesională în 2021 au fost, conform datelor furnizate de Institutului Național de Sănătate Publică (INSP):
- șofer de autobuz (192 de cazuri);
- miner în subteran (29 de cazuri);
- lăcătuș mecanic (23 de cazuri);
- conducător de tramvai (10 cazuri).
Instituțiile nu au o bază de date comună privind accidentele de muncă
Raportul publicat de Avocatul Poporului arată că nu există o bază de date comună la care să aibă acces Inspecția Muncii, Institutul Național de Sănătate Publică, Casa Națională de Pensii Publice.
Inspecția Muncii deține o bază de date proprie și publică periodic, pe site-ul propriu și pe cel al Ministerului Muncii și Solidarității Sociale, date privind accidentele de muncă.
Asigurarea pentru accidente de muncă
Avocatului Poporului recomandă reintroducerea contribuției de asigurare la accidente de muncă și boli profesionale.
În prezent, din contribuția asigurătorie pentru muncă încasată la bugetul de stat, se distribuie lunar o cotă de 2% care se face venit la sistemul de asigurare pentru accidente de muncă și boli profesionale.
Din sistemul de asigurare pentru accidente de muncă și boli profesionale, casele de pensii acordă indemnizații pentru incapacitate temporară de muncă, pensii de invaliditate sau pensii de urmaș.
Indemnizațiile pentru incapacitate temporară de muncă se plătesc de angajatori și se recuperează de aceștia de la casele teritoriale de pensii.
Consilierii de prevenire de la casele de pensii nu sunt primiți de unii angajatori
Consilierii de prevenire din cadrul caselor teritoriale de pensii au rolul să sprijine și să consilieze angajatorii cu privire la activitatea de securitate și sănătate în muncă.
Ei pot intra în sediul angajatorilor doar cu acceptul acestora.
În unele cazuri, aceștia le refuză accesul, arată concluziile raportului, iar consilierii nu își pot desfășura activitatea.
Casele teritoriale de pensii au propus 123.563 de măsuri de prevenire în intervalul 2020 - 30.06.2022, din care angajatorii au implementat un procent de aproximativ 70%.
Cele mai multe accidente și decese la nivelul UE, în sectorul agricol și forestier
„În sectorul agricol și forestier din UE, numărul accidentelor și al deceselor rămâne inacceptabil de ridicat”, se arată în cadrul strategic al UE privind sănătatea și securitatea la locul de muncă 2021-2027, document publicat de Comisia Europeană în 28 iunie 2022.
Libertatea a arătat că în 2018 și 2019 au avut loc 12 accidente mortale în pădurile din Austria, în ceea ce se numește, ca domeniu economic, „silvicultură și exploatare forestieră”, iar 9 din cei 12 decedați erau români.
