De Ziua Internațională a Copiilor Dispăruți, organizația atrage atenția că 95% dintre sesizările anuale au legătură cu „plecări voluntare” de la domiciliu sau din sistemul de protecție. Care sunt cauzele? 

Cei mai mulți copii dați dispăruți au între 14 și 18 ani, transmite organizația Salvați Copiii. Datele pe care ONG-ul le-a solicitat de la Inspectoratul General al Poliției arată că, între aprilie 2022 și aprilie anul acesta, s-au înregistrat peste 8.700 de sesizări legate de dispariția unor minori. 

Numai 106 dintre ei au sub 5 ani, iar cei mai mulți, 6.195, au peste 14 ani. În februarie, autoritățile au fost informate că a dispărut și un copil ucrainean. 

Peste 8.000 de copii dispăruți din familie și din sistemul de protecție

În ultimii trei ani a continuat să crească numărul sesizărilor. În perioada 2020 – 2021 s-au înregistrat 5.922, apoi s-a ajuns la 7.577 de cazuri. În ultimul an, s-au înregistrat cu 1.145 în plus, prin urmare avem 8.722 de copii dispăruți din familie și din sistemul de protecție. 

Cam 95% dintre sesizările anuale sunt plecări voluntare, subliniază ONG-ul, însă modul în care societatea și familia se raportează la ele nu ajută în lupta pentru prevenirea lor. 

„Fuga este adesea un simptom al uneia sau mai multor experiențe negative care se întâmplă în viața copilului. În fenomenul plecărilor de acasă ale tinerilor sunt esențiale prevenția și sprijinul oferit copiilor în momentele dificile. Momentul întoarcerii acasă sau în centru este o etapă delicată în traiectoria copiilor fugari, ceea ce necesită o atenție sporită din partea familiilor și a profesioniștilor”, mai transmite ONG-ul. De această atenție depinde următorul pas: vor pleca din nou sau vor rămâne? 

Motivele plecării 

În timpul cercetării, organizația a identificat principalele probleme cu care se confruntă minorii și care îi determină să lase în urmă familia sau centrele în care locuiesc. Printre acestea se numără:

  • abuzurile fizice şi emoţionale;
  • conflictele repetate din familie sau din mediul în care cresc;
  • neglijarea din partea părinților sau a adulţilor responsabili;
  • lăsarea în grija bunicilor sau a altor rude, când aparținătorii legali se duc la
  • muncă în străinătate;
  • abandonul școlar și teama față de reacția părinților în legătură cu notele obținute;
  • situația economică precară;
  • influenţa și presiunea anturajului;
  • consumul de alcool și de substanțe halucinogene;

ONG-ul Salvați Copiii se numără printre organizațiile membre ale Missing Children Europe, din 26 de ţări europene. Toate desfășoară activități de prevenire, precum şi în sprijinul copiilor dispăruți sau victime ale exploatării sexuale.

În cazuri de dispariție, inclusiv transfrontaliere, minorii, familiile și îngrijitorii pot să apeleze 116000 și beneficiază permanent de asistență psihologică, administrativă și legală. 

FOTO: 123RF

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.
ABONEAZĂ-TE ȘTIRILE ZILEI

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro

Google News Urmărește-ne pe Google News Abonați-vă la canalul Libertatea de WhatsApp pentru a fi la curent cu ultimele informații
Comentarii (1)
Avatar comentarii

Danics68 25.05.2023, 19:05

Este important ca toti cei implicati in educatia copiilor- familia, scoala, institutiile abilitate sa se preocupe cu mult mai multa atentie de copii care sunt predispusi la asemenea gesturi. Foarte interesant acest articol care trage un semnal de alarma referitor la respnsabilitatile care revin fiecaruia dintre noi.

Comentează

Loghează-te în contul tău pentru a adăuga comentarii și a te alătura dialogului.