Peste 80% dintre bucureșteni cred că orașul nu e pregătit pentru un cutremur major
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Bucureștenii se tem de cutremure, dar nu sunt pregătiți pentru ele, conform unui studiu recent realizat de Fundația Comunitară București prin programul Bucureștiul Pregătit. Cercetarea arată că 82% dintre locuitorii Capitalei consideră că orașul nu este pregătit pentru un seism major, iar aproape jumătate nu au luat măsuri de protecție.
Cuprins:
Teama de cutremure rămâne ridicată
Studiul relevă o criză de încredere și lipsa unei culturi a pregătirii în fața dezastrelor naturale. Doar 23% dintre bucureșteni s-au informat prin cursuri sau ghiduri, iar 15% au un plan de acțiune în caz de cutremur.
La 48 de ani după seismul din 1977, cutremurele sunt al doilea motiv de îngrijorare pentru bucureșteni, după problemele de sănătate personală. 59% dintre respondenți consideră cutremurele un pericol major, iar 57% se simt vulnerabili în fața unui seism puternic.
Femeile (62%) sunt mai îngrijorate decât bărbații (51%), iar persoanele între 35 și 64 de ani sunt cele mai neliniștite. Tinerii între 18 și 24 de ani sunt mai optimiști, 39% considerând că orașul este „așa și așa” pregătit.
Alina Kasprovschi, directorul executiv al Fundației Comunitare București, subliniază gravitatea situației: „Bucureștiul se află printre capitalele europene cu cel mai mare risc de dezastre și este unul dintre primele 10 orașe din lume cu cea mai mare vulnerabilitate la risc seismic, după cum arată datele Băncii Mondiale. Cutremurul din 4 martie 1977 a provocat cele mai mari pagube produse de un fenomen natural din istoria României: la nivel naţional 1.578 de persoane şi-au pierdut viaţa (1.424 în Bucureşti) şi 11.321 de persoane au fost rănite (7.598 în Bucureşti). Un număr de 32 de clădiri de înălţime mare sau medie s-au prăbuşit în Capitală, 32.900 de locuinţe au fost grav avariate la nivel naţional, aproximativ 200.000 de oameni fiind direct afectaţi. 48 de ani de ani mai târziu, un cutremur similar ar avea probabil efecte și mai devastatoare. În fața unui astfel de pericol iminent, pregătirea nu mai este o opțiune, ci o necesitate urgentă”.
Principale temeri și responsabilități
În cazul unui cutremur major, bucureștenii se tem cel mai mult de pierderea unor persoane apropiate (83%), prăbușirea clădirilor (75%) și posibilitatea de a-și pierde viața sau de a fi răniți (67%).
Cercetarea, realizată online în februarie 2025 pe un eșantion de 500 de respondenți, arată că 91% consideră Departamentul pentru Situații de Urgență (DSU) principalul responsabil pentru măsurile de pregătire. Primăria și autoritățile locale sunt menționate de 50% dintre respondenți, iar 45% consideră că propria persoană este responsabilă.
Încrederea în autorități este scăzută, 60% preferând să se bazeze pe propria capacitate de pregătire. Doar 40% au încredere în DSU/ISU, iar 14% în Primărie și autoritățile locale.
Lipsa de pregătire a populației
Deși aproape jumătate dintre bucureșteni se consideră informați despre ce trebuie să facă în caz de cutremur, 43% nu au luat măsuri de precauție. O treime nu au discutat deloc în familie despre măsurile de urgență, iar 31% spun că ar acționa instinctiv, fără un plan clar.
Din păcate, doar 2% dintre respondenți au luat toate măsurile de precauție recomandate. Cele mai frecvente măsuri sunt stabilirea unui loc de întâlnire în casă (22%), închiderea gazului și electricității (20%) și un plan de comunicare în caz de urgență (18%).
Tinerii și educația pentru prevenirea cutremurelor
Generația tânără (18-24 ani) consideră că educația din școală ar trebui să fie principala responsabilă pentru pregătirea în caz de cutremur (61%). Acest lucru indică o conștientizare crescută a importanței educației pentru protecție în fața dezastrelor naturale.
Încrederea părinților în pregătirea școlilor este scăzută. Doar 43% cred că clădirile școlare pot rezista unui seism major, iar 33% au încredere că profesorii ar ști să gestioneze o situație de urgență.
Soluții pentru locuințe mai sigure
În cazul în care ar afla că locuința lor are risc seismic ridicat, 41% dintre bucureșteni (48% bărbați) ar lua în considerare mutarea într-o locuință mai sigură. 27% ar căuta informații despre consolidare, iar 12% ar aștepta sprijinul autorităților.
Jumătate dintre respondenți consideră că locuința lor actuală este sigură, dar 29% nu au verificat niciodată siguranța locuinței, iar doar 13% cunosc categoria de risc seismic.
Inițiative pentru un București mai pregătit
Alina Kasprovschi, subliniază importanța colaborării și informării: „Doar prin colaborare, informare și schimbări sistemice putem să dezvoltăm împreună soluții aplicabile și să creăm o rețea pentru un oraș care nu așteaptă dezastrul, ci îl anticipează, se pregătește pentru el și are capacitatea să-l gestioneze corect. În această zi în care comemorăm cutremurul devastator din 1977, lansăm o campanie de conștientizare prin această cercetare și printr-un program de burse de jurnalism - Bucureștiul Pregătit Superscrieri -, pentru investigarea în profunzime a vulnerabilităților orașului și a acțiunilor pe care autoritățile și societatea civilă trebuie să le ia pentru a crește pregătirea infrastructurii și oamenilor”.
Programul Bucureștiul Pregătit, susținut de Lidl România, a avut un impact semnificativ:
- A ajuns la 26.983 de elevi și profesori, de la grădiniță până la gimnaziu
- A oferit cursuri de prim ajutor pentru 3.189 de persoane
- A instruit 17 câini de căutare-salvare sub dărâmături
- Campaniile de informare au avut o audiență de peste 2.000.000 de persoane
- Au fost acordate finanțări de peste 1,98 de milioane de lei pentru 18 proiecte implementate de ONG-uri
Burse de jurnalism pentru investigarea riscurilor seismice
Fundația Comunitară București lansează Bursele Bucureștiul Pregătit Superscrieri, oferind 3 burse de câte 20.000 de lei pentru jurnalism de investigație. Scopul este documentarea vulnerabilităților orașului, a blocajelor instituționale și a soluțiilor pentru reducerea riscurilor seismice.
Juriul de evaluare include jurnaliștii Georgiana Ilie, Emilia Șercan și Cristian Leonte. Emilia Șercan va oferi sprijin editorial și mentorat. Jurnaliștii interesați se pot înscrie între 4 martie și 14 aprilie, individual sau în echipă.
Aceste inițiative subliniază importanța conștientizării și pregătirii pentru cutremure în București. Este esențial ca autoritățile, societatea civilă și cetățenii să colaboreze pentru a reduce vulnerabilitatea orașului și a crește capacitatea de răspuns în fața unui posibil dezastru seismic.
