" În Franţa avem peste 180 de mii de permise noi de muncă, iar multe sunt ale românilor întrucât Franţa este prima destinaţie a studenţilor români. Avem deja trei mii de medici români încadraţi şi alţi o mie cinci sute de tineri români care studiază în Franţa medicina", a afirmat ambasadorul Gustin, referindu-se la marea comunitate de români care populează oraşele din Hexagon. Cum, nu o dată, imaginea României a fost alterată de anumite acţiuni violente ale ţiganilor veniţi de pe plaiuri mioritice, cei doi oficiali au ţinut să lămurească această stringentă problemă. Diplomatul francez nu a înfierat cerşetoria practicată de ţigani, ci eventuala violenţă la care aceştia s-ar putea deda. "Societatea franceză acceptă cerşetoria. Este o realitate care a existat şi va exista. Ceea ce nu concepem însă este ca cerşetoria să se transforme în acte de violenţă!".
La solicitarea părţii române, ambasadorul Philippe Gustin a asigurat de întreg sprijinul său pentru facilitarea unor întâlniri de lucru între membrii Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării, al cărei preşedinte este demcrat-liberalul Brînză, şi comisiile similare din parlamentul francez, în vederea iniţierii unor dezbateri menite să identifice soluţii cu privire la promovarea şi îmbunătăţirea imaginii Franţei în România şi a României în Franţa.
Preşedintele comisiei parlamentare pentru românii din străinătate, William Brînză a propus iniţierea unui program de înfrăţire a universităţilor din Franţa cu cele din România, ca un plus în construirea unei imagine pozitive pentru ambele state.
La finalul întâlnirii politicianul român i-a înmânat ambasadorului Gustin placheta cu simbolul Camerei Deputaţilor.