Piatra-Neamț și „Balș” au fost doar apogeul îndoliat al celor 123 de incendii din spitale și 361 din școli. Ce s-a descoperit la cauze?
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Un fenomen rar discutat: în total, peste 700 de incendii au avut loc în ultimii cinci ani în grija statului, spitale, şcoli şi clădiri administrative. Anchetele au arătat că peste o treime din clădiri au ars din cauza instalaţiilor electrice defecte sau improvizate, iar pe locul doi vine fumatul. În cazul spitalelor, niciodată în ultimii cinci ani cauza incendiului nu a venit de la instalațiile de încălzire din priză, potrivit statisticii IGSU.
Cuprins:
Libertatea a obţinut de la Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă detalii despre cauzele producerii incendiilor din mediul aflat în responsabilitatea statului, pentru a pune tragediile de la Neamţ şi „Balş” într-un context mai larg.
În clădirile din responsabilitatea statului - spitale, şcoli, clădiri administrative - au avut loc 708 incendii, în decurs de 5 ani (2016-2020).
Dintre acestea, o proporţie covârşitoare - 245 - au fost produse de instalaţii electrice stricate sau improvizate.
În cazul spitalelor, cele 123 de focuri au fost produse mai ales de instalaţii electrice defecte sau încălcarea legislaţiei privind fumatul.
Repartizarea pe 2016-2020, arată că situația nu devine mai bună:
- 2016: 17 incendii
- 2017: 22 incendii
- 2018: 35 incendii
- 2019: 25 incendii
- 2020: 24 incendii.
11 oameni şi-au pierdut pe loc viaţa în aceste incendii, în vreme ce alţi 15 au fost răniţi. Dar numai la Piatra-Neamț au murit mai mulți. Însă, despre cei răniţi, informaţiile IGSU se opresc la momentul incendiului, a explicat instituţia în răspunsul pentru Libertatea.
„Precizăm faptul că bazele de date privind intervențiile în situaţii de urgență, constituite și gestionate la nivelul Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, conțin doar informații colectate pe timpul intervențiilor. Astfel, informațiile referitoare la evoluția ulterioară a stării de sănătate a victimelor (însănătoșite sau decedate ulterior incendiilor) nu se regăsesc în bazele de date menţionate” - IGSU.
Aproape jumătate din focurile din spitale vin de la defectele sau improvizaţiile electrice
55 dintre cele 123 de incendii care au avut loc în unităţile medicale au avut o cauză comună: instalaţii electrice defecte sau cu improvizaţii. Aceasta este de departe cea mai frecvent întâlnită cauză a producerii incendiilor în sistemul sanitar, ducând, de pildă, la 14 dintre cele 24 de incendii din spitale înregistrate de IGSU în anul 2020.
Fumatul fără respectarea normelor este a doua cea mai des întâlnită cauză a incendiilor din unităţile medicale, provocând 22 de incendii în perioada 2016-2020.
Aparatele electrice sub tensiune, respectiv focul deschis au fost fiecare cauza pentru câte 11 incendii.
10 incendii au fost provocate intenţionat, mai arată statistica IGSU.
Niciunul din cele 123 de incendii din spitale, din perioada 2016-2020, nu a avut drept cauză „mijloace de încălzire defecte, improvizate sau nesupravegheate”. La „Balș” s-a vehiculat existența încălzitoarelor de priză în camere. Dacă ele au avut un rol, ar fi singura oară când au provocat focul în toate incendiile din ultimii 5 ani.
În situaţii excepţionale, câte un eveniment în anii 2016, 2017 şi 2019, cauza a fost un coş de fum defect sau necurăţat. La 11 incendii, IGSU nu a precizat cauza specifică.
Incendiile din şcoli
În aceeaşi perioadă de cinci ani, 2016-2020, în unităţile de învăţământ au avut loc 361 de incendii - un număr aproape triplu faţă de evenimentele înregistrate în spitale, potrivit statisticii IGSU.
O persoană a murit pe loc într-unul din aceste incendii, produs în anul 2016, iar în total, în toate cele 361 de incendii, au fost răniţi 16 oameni.
Această diferenţă mare în ceea ce priveşte felul cum sunt afectate vieţile umane la un număr aproape triplu de incendii ţine de natura aparte a spitalelor, ca spaţii unde evacuarea este îngreunată de problemele medicale ale victimelor.
Dintre cei 11 oameni care au murit pe loc la incendii produse în spitale, 10 se aflau în secţia ATI a Spitalului Judeţean de Urgenţă din Piatra-Neamţ.
O treime din toate incendiile produse în şcoli - 121 de incendii - a avut aceeaşi cauză (cel mai des întâlnită): instalaţii electrice defecte sau cu improvizaţii.
69 din incendiile produse în unităţile de învăţământ au fost provocate de fumatul fără respectarea normelor.
Coşurile de fum defecte sau necurăţate au dus la 38 de incendii în unităţile de învăţământ.
25 de şcoli au ars de la aparate electrice sub tensiune, în vreme ce trei dintre focuri au pornit de la mijloace de încălzire defecte, improvizate sau nesupravegheate.
21 dintre focurile pornite în şcolile din România au fost „acţiune intenţionată”.
A treia categorie: restul clădirilor administrate de stat
În celelalte clădiri aparţinând instituţiilor publice (administrative) au avut loc încă 224 de incendii, spun datele IGSU, ceea ce duce numărul total al focurilor pornite sub supravegherea statului la peste 700.
Şi în acest caz, grosul, 69 de incendii, este dat de flăcările pornite de la instalaţii electrice defecte ori improvizate. Iar alte 37 de clădiri ale instituţiilor publice au ars din cauza nerespectării normelor privind fumatul.
În total în România, în primii 5 ani după Colectiv (2016-2020), 1.308 oameni au murit în incendii şi alţi 3.440 au fost răniţi.
Dintre aceste victime, în şcoli, spitale şi alte clădiri aparţinând instituţiilor publice, au fost:
- 12 decese
- 38 de răniţi.
Cu alte cuvinte, cele mai multe cazuri în care vieţile umane au fost pierdute sau puse în pericol de incendii au avut loc în clădiri private sau locuinţe.
În acelaşi timp însă, Marea Britanie a numărat peste 4.700 de incendii în sistemul de sănătate în perioada 2013-2020, iar toate acestea au dus la 6 decese şi 320 de răniţi. Numai incendiul de la „Balş” a dus în România la pierderea de trei ori mai multe vieţi umane deja.
Puteţi consulta aici toate datele statistice furnizate de IGSU:
