Plecat din România din cauza rasismului, un consilier local în Anglia s-a izbit acolo de același lucru, tot printre români: „El nu mă reprezintă pe mine”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
În prima parte a acestui articol am scris povestea consilierului Nicu Ion, care a plecat din țară împreună cu familia lui din cauza rasismului. Acum el lucrează la primăria din Newcastle upon Tyne, cel mai mare oraș din nord-estul Angliei, și îi ajută pe imigranții români.
Cuprins:
Nicu cântă la orgă în grupul de închinare (formație) la Biserica Creștină Sfânta Treime din Newcastle, din care face parte și fratele său, care cântă la chitară acustică. De când s-a deschis biserica, Nicu își petrece aici o mare parte din timp alături de comunitatea de români. În fiecare duminică dimineața se ține slujba, la care uneori participă și pastorul George Dume de la Biserica Holy Trinity din Londra, iar Daniela le predă copiilor la Școala de duminică. Printre cei trei predicatori care iau cuvântul la slujbă se numără și Nicu.
Joia este întâlnirea femeilor, pe care Daniela o numește „grupul de suport”, pentru că vorbesc despre problemele lor. În fiecare vineri și duminică sunt seri de rugăciune și de socializare, iar în restul săptămânii câțiva bărbați lucrează la renovarea spațiului. Uneori, Nicu gătește pentru toată comunitatea care se strânge la biserică - în săptămâna în care l-am vizitat noi, a făcut chilli con carne pentru 12 persoane.
La Școala de duminică, Daniela discută cu copiii despre „Pilda robului nemilostiv”.
- Știți ce înseamnă „a semăna”?
- Semănăm unii cu alții.
- Is it farming? (Este legat de agricultură?)
- La ce se referă când spune că semințele sunt aruncate pe lângă drum?
- I don’t remember. (Nu-mi amintesc.)
- Ce înseamnă o pildă?
- Ca o poveste.
- Ce înseamnă rob?
- Un fel de ajutor?
- Ce înseamnă viclean?
- Dar noi când mâncăm?
- Imediat ce terminăm de citit.
- Hurry up! (Grăbește-te!)
Participă în jur de 15 copii, cu vârste între 9 și 14 ani. Cei mai mulți vorbesc cu dificultate limba română și una dintre fetițe nu o vorbește deloc, așa că Daniela face mai mult o lecție de română decât una de religie. Copiii îi răspund în română, dar între ei comunică în engleză, limba lor nativă, pentru că majoritatea sunt născuți în Anglia. În încăperea de alături este „grupa mică”, cu copii între 3 și 9 ani, iar alături - o cameră pentru mame și bebeluși. După ce se termină slujba, părinții și copiii rămân la o gustare și o cană cu ceai sau cafea.
„Noi, sentimental, suntem atașați de România”
După ce Nicu s-a stabilit în UK, în următorii cinci ani i s-a alăturat întreaga familie: părinții, care sunt acum pensionari, cei doi frați, sora și familiile lor. Frații lucrează ca taximetriști, iar sora lui e artistă și face jucării handmade în serii limitate. Toți locuiesc în Newcastle.
Deși nu mai au nicio proprietate în țară, Nicu și soția lui, Daniela, se reîntorc în fiecare an. „Noi, sentimental, suntem atașați de România”, spune Nicu. „Mergem în țară cu plăcere, dar plăcerea asta ține până te lovești de atitudinea oamenilor cu care intri în contact. Românii își revarsă frustrările și problemele pe necunoscuți - pe clientul de la magazin, pe omul din trafic. Un lucru care m-a frapat ultima oară în România a fost agresivitatea șoferilor: chestia asta cu flash-urile, cu venit agresiv din spate, să intri în om”.
Fiica lor, Alesia, care are acum 14 ani, nu se regăsește în societatea românească, deși îi plac locurile în care merge în vacanță cu părinții ei. Unele lucruri i se par însă de neînțeles. „Pentru că a crescut în Anglia, gândește ca un englez”, spune Nicu. „Eram la o terasă în București la Piața Romană și a venit la noi la masă un băiețel cam de vârsta ei ca să ne ceară bani. Se vedea că e subnutrit și că îi e foame și i-am spus: «Hai, stai aici la masă, lângă noi». Alesia nu înțelegea ce se întâmplă, pentru că nu poate concepe ideea că un copil de vârsta ei cerșește de mâncare și este gonit de ospătari”.
Pe Alesia au șocat-o și alte imagini din București: bătrâna îmbrăcată gros care cerșea într-o zi caniculară la Universitate, în genunchi, lângă o icoană și familia care locuia într-o dubă stricată sub un pod din Pipera, lângă clădirile moderne în care au sediul companiile multinaționale. „Fata aceea chiar doarme acolo?”, l-a întrebat pe tatăl ei atunci când a văzut o adolescentă ieșind din dubă.
„Și în Anglia există sărăcie, dar e mult diferită de sărăcia din România”, spune Nicu. „Sunt copii care nu au ce mânca într-o zi pentru că părinții nu se ocupă de ei sau provin din familii dezorganizate, dar în situațiile acestea statul intervine”.
10% din voturile pe care le-a primit au fost de la români
Nicu a fost mereu de centru-stânga din punctul de vedere al ideologiei politice: el crede că decalajele dintre păturile sociale nu se pot reduce decât prin intervenția directă a statului, care e responsabil să le ofere cetățenilor săi drepturi și oportunități egale.
În România, nu s-a simțit niciodată reprezentat politic. „PSD a demonstrat prin multe acțiuni că nu e de centru-stânga”, spune el. „Poziționarea asta stânga-dreapta în politica românească este irelevantă, pentru că avem partide de dreapta care acționează la stânga și partide de stânga care acționează la dreapta”.
După ce s-a stabilit în Anglia, Nicu s-a regăsit în ideologia Partidului Laburist, care sprijină comunitățile vulnerabile, imigranții, familia și diversitatea, e interesat de protecția mediului, de condiții decente de muncă și de locuire și își propune să construiască servicii sociale accesibile tuturor.
În 2017, s-a înscris online în Partidul Laburist și a început să primească e-mailuri de la ei. Când a văzut că se caută candidați pentru alegerile locale, Nicu a aplicat, gândindu-se că în felul acesta o să-și cunoască, în sfârșit, colegii de partid. A primit un mesaj cu data și ora la care urma să aibă loc interviul.
Membrii Partidului Laburist din Newcastle au fost impresionați de munca lui de activist în România. Nicu nu avea vechimea necesară în partid și nici experiență de candidat, dar au cerut o derogare de la centrul regional ca să-l includă pe lista de candidați. În același timp, l-au încurajat să se implice în activitățile partidului, să participe la evenimente și la conferințe.
Nicu a început să meargă din ușă în ușă ca să discute cu oamenii despre problemele lor. Englezii sunt obișnuiți cu această practică, pe care o numesc „canvassing” (propagandă electorală - trad.) și se așteaptă ca politicienii să se întâlnească cu oamenii pe teren. De asemenea, Nicu a fost ajutat de comunitatea de români din jurul său și a organizat două evenimente pe tema drepturilor omului.
Prima dată a candidat în 2019 pentru un post de consilier local într-o circumscripție din Newcastle unde oamenii votează în mod tradițional cu un alt partid. Deși știa că are puține șanse să câștige (Partidul Laburist estima că va primi 300 de voturi - n.r.), Nicu a investit timp și efort în campania electorală. Nu a câștigat, dar a luat 1.000 de voturi, de trei ori mai mult decât se așteptau colegii săi.
În mai 2021, a candidat pentru zona Elswick și a câștigat cu 1.599 de voturi, în timp ce contracandidatul său de la Partidul Conservator a luat doar 436. Nicu estimează că 10% din voturile pe care le-a primit au fost de la români, iar restul, de la diverse comunități. „Din păcate, foarte mulți români nu s-au înregistrat la vot pentru că nu știu cum să se înregistreze, nu știu că au dreptul să voteze sau nu-i interesează și atunci n-aș fi putut obține un mandat pe votul românesc”, spune el.
„Englezii văd rolul de consilier mai mult ca pe o datorie civică”
Nicu participă în fiecare lună la ședința Consiliului primăriei, unde votează, ia cuvântul și susține diferite moțiuni. E consilier în comisia de planificare urbanistică, în comisia care supraveghează cum se cheltuiește bugetul orașului, în comisia care se ocupă de copiii aflați în grija statului și în comisia de educație religioasă, în care sunt reprezentate toate comunitățile din oraș.
Cea mai importantă parte a muncii lui sunt audiențele publice cu cetățenii, în care rezidenții se plâng de diverse probleme legate de locuire, de gunoi sau de tulburarea liniștii publice în cartierul lor. Nicu ia legătura cu persoanele responsabile și încearcă să rezolve aceste reclamații.
„Așteptarea comunității este ca alesul local, consilier sau parlamentar, să fie în slujba cetățeanului și de-asta vin cu probleme de genul «Uite, nu s-a ridicat gunoiul»”, spune Nicu. „Noi putem lua legătura cu un alt consilier sau cu Consiliul și nu le zicem: «Domnule, nu-i de competența mea, du-te la ghișeul șapte»”.
Indemnizația sa de consilier local nu depășește 1.000 de lire pe lună, dar Nicu nu și-a dorit să intre în politică pentru câștigul material. „Ești acolo pentru a reprezenta niște comunități, ca să iei hotărâri pentru bunul mers al societății, nu vine nimeni în Consiliu ca să facă bani”, spune el. „Englezii văd rolul de consilier mai mult ca pe o datorie civică, nu ca pe un job”.
„Primul candidat rom ales consilier în UK”
De când trăiește în Anglia, Nicu s-a confruntat cu rasismul doar în comunitățile de români. „Când auzeau că sunt profesor, mă întrebau: «Dar predai la copii români?». Din start nu-și imaginau că eu, țigan, le predau englezilor. După care auzeau că sunt profesor de matematică și făceau ochii mari - adică cum e chestiunea asta? După ce am devenit consilier, se mirau: «Tu ești consilier?»”.
„M-am dus la o întâlnire a unei organizații unde lucrează o româncă și englezii, cum sunt ei politicoși, m-au prezentat: «El va fi viitorul primar». Și românca a răspuns: «Păi, să mă fac și eu consilier». Adică: «Dacă ăsta a putut, pot și eu de nu știu câte ori mai bine»”.
După ce Nicu a fost ales consilier la primăria orașului Newcastle, un român din UK a scris pe Facebook: „El nu mă reprezintă pe mine”. Nicu glumește că nici n-ar avea cum, pentru că se află în altă circumscripție electorală. Alt român a spus că e curios cum a ajuns consilier, iar altul: „Dar ce predă? 1+1?”.
În noiembrie 2021, Nicu a organizat la Biserica Creștină Sfânta Treime din Newcastle o caravană consulară pentru români, iar o persoană implicată în organizarea evenimentului i-a spus: „E bun locul ăsta, e locul comunității rome”. Nicu i-a răspuns: „Nu e un loc al comunității rome, e un loc al comunității românești, pentru că nu sunt doar romi în biserica asta. Și chiar dacă ar fi, noi suntem cetățeni români, nu ar trebui să se facă distincția”.
„Uite romul care a reușit” este o altă narațiune care îl însoțește pe Nicu, care a fost portretizat de presa britanică drept „Primul candidat rom ales consilier în UK”. Îl întreb dacă îl deranjează această abordare.
„Eu înțeleg că există un interes, pentru că într-adevăr e greu pentru un rom să reușească în politică - nu e popular ca un partid să aibă romi în primele rânduri. Oamenii vor să știe cum s-a întâmplat și chiar mă onorează că vor să afle povestea mea și nu spun că nu este o excepție, pentru că este o excepție”.
Ceea ce îl deranjează însă este că nu se vorbește suficient despre nereprezentarea politică a romilor. „În România există un singur partid care a promovat și a sprijinit deputați romi - PSD. Restul, celelalte partide, oricât de democratice și de pro-europene se vor, n-au susținut romi, nici măcar USR-PLUS”.
Consultanță gratuită pentru imigranții români
În fiecare luni dimineață este agitație la centrul comunitar de la Biserica Sfânta Treime, unde Nicu și ceilalți voluntari au improvizat un birou de consultanță în bucătărie. Mai mulți imigranți români vin aici să primească ajutor pentru diverse probleme birocratice.
La 10 dimineața sunt deja vreo 10 români care așteaptă la coadă: un bărbat are probleme cu asigurarea după ce a fost implicat într-un accident de mașină, altul vrea să aplice pentru un credit, o fată de 12 ani pe care părinții ei au adus-o în UK în urmă cu un an n-a putut fi înscrisă la școală, unei femei i s-a dărâmat un perete din locuință, iar proprietarul nu vrea să-l repare, doi tineri n-au primit pre-settled, statutul de rezidență post-Brexit, și acum încearcă din nou invocând reîntregirea familiei.
Nicu îi ajută din postura de consilier atunci când problemele lor au legătură cu locuirea sau cu învățământul, dar îi ajută și pe cei care nu cunosc limba și nu știu să se descurce în sistemul administrativ britanic. În jurul lui Nicu s-au strâns patru-cinci voluntari din comunitatea lui, inclusiv sora Danielei, iar în dimineața aceasta toți dau telefoane și vorbesc în engleză cu diverse servicii britanice în numele celor care le cer ajutorul și nu cunosc limba.
Ce mă surprinde cel mai tare este că un român îi roagă să-i facă o programare online la Consulatul României, iar voluntarii îmi spun că nu este singurul care apelează la ei. O persoană care nu e obișnuită să folosească internetul nu reușește să se descurce pe econsulat.ro și nu are opțiunea de a se programa telefonic. Din cauza asta, în Anglia există români care profită de pe urma altor români și cer bani inclusiv pentru programări la Consulat.
De când a venit în Anglia, Nicu a încercat mereu să saboteze aceste rețele și tocmai de aceea îi ajută gratuit pe imigranții români. De când s-a deschis biserica și centrul comunitar din Newcastle, a putut să facă asta organizat, sprijinit de voluntarii care s-au strâns în jurul său. Iar de când e consilier, are mai multe pârghii prin care să intervină.
„Frustrarea mea e că statul român nu susține cu nimic astfel de inițiative”, spune Nicu Ion. „Noi facem asta benevol, fără niciun suport instituțional, cu resursele noastre - spațiul închiriat de noi, imprimanta noastră, hârtia noastră. Statul nu poate să ofere consultanță pentru imigranții români din UK, dar ar putea să identifice persoanele-resursă sau asociațiile de români la nivel local și să-i ajute să organizeze”.
