PNL-USR PLUS - ce le unește și ce le desparte în programe pe cele două formațiuni politice
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
„Vor guverna împreună”. A spus-o președintele Iohannis, o spun și analiștii politici, care plasează alianța PNL-USR PLUS în centrul scenariilor pentru formarea unui nou guvern. Libertatea a analizat programele celor două partide și vă prezintă cinci puncte unde cele două partide sunt pe aceeași lungime de undă și alte cinci unde viziunile lor sunt total diferite.
Cuprins:
Punctele comune
1. Revizuirea legilor justiției
Revizuirea legilor justiției este unul dintre punctele centrale din programul PNL.
Liberalii mai susțin și reformarea Curții Constituționale pentru eliminarea politizării acesteia, însă nu există detalii despre modul în care s-ar putea realiza.
Modificarea legilor justiței se află și între prioritățile USR. „Fundația pe care vom construi este garantarea unei justiții libere și independente. De aceea, una dintre primele măsuri de guvernare va fi corectarea legilor PSD antijustiție și întărirea reglementărilor din Codul Penal‟, se arată în programul USR.
De asemenea, USR susține inițiativa „Fără penali‟, prin care dorește interzicerea ocupării funcțiilor publice de persoane condamnate penal și care nu s-au reabilitat.<br>
2. Eliminarea pensiilor speciale
Ambele partide au propus eliminarea pensiilor speciale, ba chiar au votat un proiect de lege în acest sens la începutul acestui an, dar legea a căzut la Curtea Constituțională. Astfel, toate pensiile speciale au rămas în vigoare.
Ulterior, s-a adoptat o lege prin care pensiile speciale sunt impozitate, dar și aceasta a ajuns la CCR. Un verdict în privința acesteia va veni pe 8 decembrie, după alegeri.
Această măsură este pe locul al doilea în topul angajamentelor luate de către USR, după inițiativa „Fără penali în funcții publice‟.
PNL nu are asumat negru pe alb eliminarea pensiilor speciale în programul său de guvernare, dar are o prevedere apropiată, respectiv „aplicarea generală a principiului contributivității în stabilirea dreptului la pensie‟ și reducerea inechităților din sistemul public de pensii.
Totuși, implementarea măsurii nu va fi ușoară. Adevărul scria recent că există tensiuni în PNL, după ce premierul Ludovic Orban a anunțat că dorește amânarea intrării în vigoare a pensiilor speciale pentru aleșii locali. Dacă nu vor fi amânate, acestea vor intra în vigoare de la începutul anului 2021.
3. Exploatarea gazelor din Marea Neagră - avantaje pentru investitori
PNL și USR PLUS s-au opus atunci când fostul lider PSD Liviu Dragnea a impus adoptarea unei legi offshore prin care s-a modificat modul în care urmau să fie impozitate companiile care extrag gaze din Marea Neagră. Modificarea viza obținerea de venituri mai mari pentru statul român. Adoptarea legii a avut ca efect blocarea investițiilor din Marea Neagră.
Ministerul Economiei a lansat în dezbatere publică, în septembrie, un proiect care elimină taxarea suplimentară și crește deducerile, astfel încât companiile să poată să își recupereze investițiile făcute, scrie Hotnews.
Scopul este să facă mai atractivă exploatarea resurselor și vine în contextul în care gigantul american ExxonMobil vrea să vândă participația sa la zăcămintele din Marea Neagră.
USR PLUS susține regândirea legii offshore, astfel încât aceasta să stimuleze investițiile, dar are o viziune proprie: banii din exploatări să ajungă la Pilonul II de pensii, iar fondurile care le manageriază să poată investi apoi în proiecte din energie, precum termocentrale pe gaze, conducte, energie regenerabilă sau industrie petrochimică.
Astfel ar fi copiat modelul norvegian, unde banii din gazele naturale ajung în fondul suveran al țării, cel mai mare din lume, cu active de 1.186 miliarde de dolari.<br>
4. Investiții în autostrăzi
Investițiile în infrastructură sunt parte integrantă a programului de guvernare atât la PNL, cât și la USR PLUS.
PNL promite că până în 2024 va construi 660 de kilometri de autostrăzi și 310 kilometri de drumuri expres.
Investițiile de acest tip sunt parte a Planului Național de Redresare și Reziliență, care conține proiecte pe bani europeni în valoare de 30,44 de miliarde de euro, din care pentru autostrăzi și drumuri expres sunt alocate 6,4 miliarde de euro.
USR PLUS nu promite un anumit număr de kilometri de autostradă, dar menționează în program că necesarul de finanțare pentru autostrăzi va crește de la 500 de milioane de euro în 2020 la 1,3 miliarde de euro în 2021, 2,4 miliarde în 2022, 5 miliarde în anul 2023 și 7-10 miliarde în 2024.
5. Nu vor crește taxele și impozitele
Atît USR PLUS, cât și PNL o spun răspicat în programele prezentate alegătorilor.
USR: „Fără creșteri de taxe și impozite asupra sectorului privat. Nu vom introduce noi impozite, taxe sau contribuții obligatorii, nu le vom majora pe cele existente, nu vom elimina sau reduce facilități existente”.
PNL se angajează la rândul său să pună în mișcare „politici bugetare care sprijină creșterea economică, fără majorări de taxe și impozite”.
Puncte nevralgice
1. Reforma administrativă
Între primele zece obiective politice asumate de USR PLUS se numără și reducerea numărului de primării prin comasare voluntară, în vederea creșterii calității serviciilor publice. „Reforma administrativă va viza și gestionarea eficientă a zonei metropolitane din jurul orașelor cu peste 100.000 de locuitori‟, se arată în angajamentele USR.
PNL nu are reforma administrativă în programul său, mai ales că ar risca astfel să piardă o parte din primarii proaspăt aleși.
2. Desființarea și reorganizarea agențiilor de stat
Un punct central pe lista de cerințe a USR este desființarea sau reorganizarea agențiilor și instituțiilor de stat. USR arată că România are 13.751 ordonatori de credite, adică instituții, agenții și autorități finanțate din banii românilor.
Formațiunea mai dorește și ca acestea să fie obligate să raporteze public indicatorii de performanță, numărul de beneficiari și modul în care cheltuie bugetul.
PNL nu are un astfel de obiectiv în programul său.
Cazul inginerului Ovidiu Inculescu de la Apele Române, împins să-și semneze demisia pentru a face loc unui consilier liberal, a scos la iveală un adevărat fenomen de politizare a instituțiilor de stat.
3. DNA-ul pădurilor
„DNA-ul Pădurilor‟ se află pe locul 29 în lista de 40 de angajamente ale Uniunii Salvați România. Aceasta este văzută ca soluție pentru combaterea defrișărilor ilegale.
Astfel, în programul USR apare înființarea unei Direcții de Investigare a Infracțiunilor de Mediu (DIIM), instituție autonomă, organizată pe modelul DNA și DIICOT. Procurorii DIIM ar urma să investigheze infracțiunile legate de poluare, deșeuri, minerit, arderi ilegale și defrișări.
PNL nu este pe aceeași lungime de undă. Legea privind DNA-ul Pădurilor a fost atacată de către Guvernul Orban la Curtea Constituțională (CCR) pe motiv că nu are precizată sursa de finanțare.
CCR a găsit în luna octombrie că legea este neconstituțională, însă USR a anunțat că va depune un proiect în acest sens, afirmând că motivul invocat de Curte este „ridicol‟.
În programul de guvernare al PNL se menționează combaterea tăierilor ilegale prin îmbunătățirea sistemului SUMAL, prin care sunt monitorizate transporturile de lemne cu ajutorul GPS-ului.
4. Ajutoare sociale
PNL are trecută ca măsură în programul său „descurajarea dependenței persoanelor apte de muncă de ajutoare sociale și sistarea acestora pentru cine refuză ofertele de muncă‟.
În schimb, USR promite venitul minim de incluziune. O lege pentru adoptarea acestuia a fost adoptată din 2016, dar aceasta nu este aplicată. Legea prevede acordarea unor ajutoare sociale persoanelor și familiilor cu probleme. Practic, ar urma să primească bani cei care nu ajung la un venit minim pe membru de familie.
Cuantumul venitului minim de incluziune se stabilește în funcție de indicele social de referință. Acesta din urmă a fost majorat recent și a trecut și de Curtea Constituțională, după ce PNL contestase legea.
USR mai are ca măsuri acordarea de vouchere pentru zilieri și ajutoare financiare diferențiate pentru românii aflați în sărăcie energetică, adică cei care au probleme în a plăti facturile sau care au greutăți în a se încălzi sau a se racorda la utilități.
În schimb, PNL propune deductibilități de taxe pentru familiile cu mai mulți copii și dublarea alocațiilor pentru copii până la 1 iulie 2022.
USR propune și eliminarea de taxe și impozite pentru salariul minim brut pe economie acum la 2.230 de lei. O propunere populistă, spun liberalii.
5. Privatizarea sănătății
USR susține „dreptul de a alege în sănătate‟.
„Fără concurență nu există calitate. Monopolul de stat s-a dovedit un eșec. CNAS nu a fost capabil să combată fraudele, ci dimpotrivă, le-a concentrat. Mai mult, nu a reușit nici să remunereze corect operațiuni medicale, punând în dificultate furnizorii de servicii medicale și încurajând decontările fictive prin sistemul DRG. Pentru a combate toate acestea, vom acționa în două planuri. Primul referitor la funcționarea în sine a CNAS, care trebuie depolitizat, profesionalizat și condus mai bine. Al doilea referitor la piața asigurărilor de sănătate, unde vom permite românilor să aibă mai multe opțiuni prin deschiderea la concurență”
Astfel, dacă un pacient dorește să se trateze la o clinică privată, acesta ar urma să poată face acest lucru, iar Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) va deconta contravaloarea în limita unor plafoane.
O astfel de opțiune există deja în cazul analizelor și în anumite programe naționale.
O extindere a serviciilor care vor putea fi decontate de clinicile și spitalele private echivalează cu o „privatizare‟ parțială a serviciilor de sănătate, ceea ce înseamnă că spitalele de stat vor rămâne cu și mai puțini bani decât acum.
PNL nu are în plan o astfel de idee, în programul său menționându-se doar majorarea alocărilor pentru Sănătate la 6% din PIB.
