Polițist: ”Așa cum pe Vântu l-au prins când și-a schimbat cartela, DIICOT putea găsi telefonul de la care Dincă a sunat la bunicul Luizei!”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
În ciuda scenelor din filme, în care dacă schimbi cartela poți folosi același aparat fără să fie depistat, în realitate un telefon mobil poate fi găsit dacă știi ce număr a folosit o dată, explică un polițist și un profesor universitar.
- Opinia publică a aflat ieri, din Libertatea, că DIICOT Craiova monitoriza în dosarul dispariției primei fete, Luiza, un număr de telefon pe care Gheorghe Dincă l-a folosit când l-a sunat pe bunicul acesteia ca să-l liniștească.
- Din aprilie și până în iulie, autoritățile nu au depistat aparatul, pentru că nu s-a mai sunat de pe el, spun ele. Procurorii DIICOT au descoperit de unde se cumpărase aparatul și cartela, într-un târg, au dat de vânzător, dar nu de cumpărător.
- Numai că ei puteau să depisteze telefonul, chiar dacă nu s-a mai sunat de pe el! Reputat specialist, profesorul Eugen Coca predă câteva materii tehnice, printre care Comunicaţii analogice şi numerice la Universitatea Ștefan cel Mare din Suceava și explică felul în care se identifică un aparat, indiferent de cartela din ele.
- Un al doilea specialist este un vechi polițist, familiarizat cu metodele de interceptare.
În 2009, pe când încerca să-și ajute fostul amic de la FNI, Nicolae Popa, fugit în Indonezia, Sorin Ovidiu Vântu folosea un număr mare de cartele prepay, neidentificabile. El le punea, una după alta, în același aparat.
Ceea ce, pentru el, a fost fatal, iar procurorii au avut la dispoziție toate convorbirile care dovedeau că SOV îi trimitea bani lui Popa. Asta pentru că monitorizarea sau localizarea unui telefon, explică profesorul Eugen Coca, se face, de cele mai multe ori, după aparat, nu după număr.
În aceste zile s-a vorbit mult despre Codul IMEI International Mobile Equipment Identity, un fel de CNP al telefonului.
Creat pentru a face inoperabile telefoanele furate, IMEI este utilizat pentru identificarea telefonului mobil și reprezintă un număr de identificare unic la nivel internațional.
Indiferent dacă folosești un abonament sau o cartelă cumpărată fără buletin, telefonul continuă să furnizeze rețelei o ”amprentă” unică prin care se identifică.
Codul IMEI al telefonului poate fi folosit pentru a vedea lista de apeluri efectuate de pe un aparat, indiferent de cartelele care sunt introduse în acel aparat, de la unul sau mai mulți operatori, abonament sau prepayProfesorul Eugen Popa, Universitatea Ștefan cel Mare Suceava
Nu doar compania de GSM, ci și tehnologia deținută de mai multe instituții de forță din România, DIPI (serviciul secret al MAI), DOS sau SRI poate urmări un aparat telefonic, cu o unică condiție: să fie deschis și să aibă o cartelă în el.
15 cifre zecimale 14 cifre plus o cifră de control are numărul IMEI și include informații privind originea, modelul și numărul de serie al dispozitivului.
Exemplul dosarului lui Sorin Ovidiu Vântu îl oferă și un polițist familiarizat cu metodele de a-i prinde pe infractori.
”Așa cum pe Vântu l-au prins când și-a schimbat cartela, DIICOT putea găsi telefonul de la care Dincă a sunat la bunicul Luizei!”.
După ce Gheorghe Dincă a cumpărat din târg un telefon și o cartelă prepay, el a sunat în aprilie la telefonul bunicului Luizei ca să-l liniștească, mințindu-l că fata este bine. Indiferent ce numere ar fi schimbat apoi în el, aparatul putea fi identificat la orice apel, pe bază de IMEI.
”Dar procurorii mai puteau face ceva decât să aștepte ca numărul de pe care a sunat necunoscutul la familia primei fete dispărute să mai fie folosit”, explică polițistul.
Ei puteau să apeleze la tehnologia deținută de MAI pentru a localiza casa unde se află telefonul, chiar dacă nu se mai suna de pe el. E foarte puțin probabil ca Dincă să-l fi ținut închis trei luni de zile.
La orice deschidere cu orice cartelă în el, aparatul ar fi trimis rețelei informații care l-ar fi făcut depistabil!
Mai simplu: e diferența operațională între a aștepta ca telefonul să sune și aceea de a-l căuta. Numai că aici ajunge la felul în care procurorii au tratat cazul Luiza Melencu, fata de 19 ani dispărută pe 14 aprilie 2019.
În primul rând, primii procurori, cei de la Parchetul de pe Judecătoria Craiova, nu au căutat deloc telefonul de pe care s-a sunat la bunicul ei.
În al doilea rând, după ce dosarul a ajuns la DIICOT Craiova, foarte târziu, pe 4 iunie, ei l-au căutat, dar nu l-au putut depista prin relația vânzător-cumpărător și nici nu au apelat la posibilitatea localizării lui pe teren, cu o mașină specializată a MAI.
