Postul Adormirii Maicii Domnului sau Postul Sfintei Marii este unul dintre cele patru posturi de durată din timpul anului bisericesc, a cărui rânduială este asemănătoare cu aceea din Postul Mare. Vezi când începe postul Sfintei Marii 2020.
Cuprins:
Postul Sfintei Marii este unul dintre cele mai importante posturi din calendar ortodox 2020 pe care credincioșii îl urmează de-a lungul anilor. Ca durată, postul Adormirii Maicii Domnului este mai scurt decât postul Paștelui și postul Crăciunului.
Lăsata secului sau postul Sfintei Marii începe din data de 31 iulie, dar dacă această zi pică în calendar miercurea sau vinerea, se lasă secul în cursul zilei de 30 iulie, iar postul Sfintei Marii începe de pe 31 iulie.
Biserica Ortodoxă a rânduit postul acesta între 1 și 14 august, pentru a-i pregăti pe credincioşi pentru întâmpinarea celor două praznice importante ce au loc în luna august:
Încă din primele secole, postul Sfintei Marii nu se ținea peste tot în același timp și în același fel. Creștinii din Antiohia posteau doar o singură zi, la praznicul Schimbării la Față a Domnului. În partea Constantinopolului se postea doar patru zile. Doar creștinii din Ierusalim posteau opt zile.
Această situație a făcut ca Biserica să ia atitudine asupra stabilității acestui post. Astfel, în anul 1166, la Constantinopol a avut loc întrunirea unui sinod prezidat de Patriarhul locului respectiv, Luca Chrisoberg, unde s-a hotărât ca postul să înceapă în ziua de 1 august și să se termine în 15 august, după slujba Sfintei Liturghii, când începe sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului.
Patriarhul României spune că postul Adormirii Maicii Domnului, ca un post al bucuriei și al evlaviei noastre faţă de Maica Domnului.
"Postul Adormirii Maicii Domnului este un post al bucuriei, al evlaviei noastre faţă de Maica Domnului, deoarece în această perioadă se citesc Paraclisele Maicii Domnului şi se fac pelerinaje la bisericile închinate Maicii Domnului. De asemenea, se intensifică rugăciunile către Maica Domnului, cerându-i ca să ne ocrotească, să ne păzească de tot răul, de toate necazurile şi în mod deosebit să ne ajute să sporim în dragostea faţă de Hristos, faţă de Biserică şi de toţi sfinţii lui Dumnezeu", a explicat Patriarhul Daniel.
Momentul Adormirii Fecioarei Maria nu este consemnat în Sfânta Scriptură, dar mărturia lăsată de Dionisie Areopagitul lămurește faptul că Fecioarei Maria i-a fost descoperit momentul morții - adormirii sale, iar Apostolii care erau în diferite țări spre a împlini misiunea de propovăduire au fost aduși pe nori la sicriul Maicii și, desigur, au săvârșit rugăciuni și cântări până în momentul îngropării ei în satul Ghetsimani.
Așadar, moartea Maicii Lui Dumnezeu a fost o moarte adevarată, asemenea mortii oricarui om. Potrivit tradiției, a fost îngropată într-un mormânt din Ghetsimani, iar după trei zile, mormântul ei a fost găsit gol, după cum mormântul Mântuitorului a rămas gol.
Maica Domnului este singura dintre sfinții Bisericii Ortodoxe care are o rânduială liturgică a punerii în mormânt, asemănătoare cu cea a Mântuitorului.
Credincioșii care participă la Slujba Vecerniei Adormirii Maicii Domnului cântă imnuri precum Prohodul și Binecuvântările Maicii Domnului, iar Epitaful Maicii Domnului este purtat în procesiune împrejurul locașului de cult, precum este purtat cel al Mântuitorului în Vinerea Mare.
Această rânduială nu are menirea de a pune un semn de egalitate între ea și Hristos, ci de a arăta inrudirea cu Fiul ei.
Postul Adormirii Maicii Domnului era numit în vechime la români Postul Sfintei Marii sau Sântamariei. În această perioadă de două săptămâni, Biserica recomandă credincioșilor înfrânarea și îi îndeamnă la rugăciune și fapte bune.
Rânduiala de postire, după cum ne spune Tipicul cel Mare al Sfântului Sava cel Sfinţit, care a devenit cu timpul normativ în Biserica Ortodoxă, prevede pentru monahi o postire aspră în timpul acesta.
Astfel, tipicul spune să se postească până în ceasul al nouălea (ora 12:00), iar luni, miercuri şi vineri, monahii din obştea Sfântului Sava mâncau doar hrană uscată şi făceau metanii mari, în vederea Împărtăşaniei din ziua următoare. Marţea şi joia puteau mânca hrană gătită, însă fără untdelemn, iar sâmbăta şi duminica se făcea dezlegare la untdelemn şi vin.
După cuvintele Avvei Dorotei, „noi nu trebuie să păstrăm măsura doar în privinţa hranei, ci să ne abţinem de la orice păcat, pentru ca, aşa cum postim cu pântecele, să postim şi cu limba, să nu clevetim, să nu minţim, să nu vorbim în deşert, să nu denigrăm pe alţii, să nu ne mâniem şi, într-un cuvânt, să nu facem orice păcat cu limba noastră. Să postim chiar şi cu ochii, adică să nu ne uităm la lucruri deşarte, să nu lăsăm ochii noştri să fie slobozi, să nu privim pe nimeni fără ruşine şi frică... şi mâinile, ca şi picioarele noastre trebuie să se abţină de la orice faptă rea. Evlavia înaintaşilor noştri pentru Maica Domnului, mai ales la praznicul Adormirii, i-a îndemnat să ridice biserici şi mănăstiri închinate acestei sărbători de vară.
Tradiția străveche a postului de Sântamarie spune că oamenii ar fi ieșit din primăvară prea slăbiți dacă ar fi urmat un post de nouă săptămâni și atunci s-au pus doar două săptămâni de post înainte de Sfânta Maria Mare.
Probabil, una dintre cele mai vestite mănăstiri cu acest hram este mănăstirea Nicula din judeţul Cluj, unde săvârşesc un pelerinaj impresionant credincioşi din întreaga ţară, pentru a cinsti şi icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului.
În alte zone ale României menţionăm doar câteva mănăstiri cu acest hram:
Toate aceste mănăstiri din România şi altele, precum şi bisericile de mir prăznuiesc Adormirea Maicii Domnului cu hram, pregătindu-se în mod deosebit.
Citește și rețete de post pe unica.ro și Icoana Maicii Domnului face minuni. Unde poți să te rogi la ea pe libertateapentrufemei.ro