Povestea proiectului „Adoptă o casă la Roșia Montană”. Oamenii care dau o nouă viață clădirilor vechi de sute de ani
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
De aproape 20 de ani, la Roșia Montană, un grup de oameni inimoși derulează un program de restaurare a obiectivelor istorice și turistice aflate în diferite stadii de degradare.
Cuprins:
- Zeci de construcții au fost reparate prin proiect
- „Lucrăm cu voluntari, cu specialiști, cu persoane din comunitatea locală”
- 60 de voluntari în campania din 2025
- Biserica Reformată, deschisă pentru public
- Expoziții finanțate de INP în trei biserici restaurate
- Beneficiul adus de includerea în Patrimoniul Mondial UNESCO
Zeci de construcții au fost reparate prin proiect
Proiectul „Adoptă o casă la Roșia Montană” a oferit, în lipsa unor intervenții ale statului român, posibilitatea ca multe construcții vechi, simbolice pentru patrimoniul comunei din Munții Apuseni, să fie salvate. Primele demersuri au început în urmă cu 18 ani și de atunci au fost derulate lucrări la zeci de construcții care aveau nevoie de reparații. Proiectul este coordonat de arhitecții Claudia și Virgil Apostol, reprezentanți ai Asociației ARA - Arhitectură. Restaurare. Arheologie.
În 2023, asociația a fost distinsă cu premiul european oferit în memoria lui Costa Carras, un campion al protejării și promovării patrimoniului european. Europa Nostra, federația pan-europeană a organizațiilor de patrimoniu și Elliniki Etairia, organizația înființată de Costa Carras, au considerat, alături de juriul format din specialiști din domeniu, că Asociația ARA merită această recunoaștere pentru activitățile din Roșia Montană: programul Adoptă o Casă și toate acțiunile care i-au precedat. Sute de voluntari și-au petrecut verile la Roșia Montană, în taberele organizate pentru activitățile de restaurare la obiectivele alese de reprezentanții asociației.
„Lucrăm cu voluntari, cu specialiști, cu persoane din comunitatea locală”
„Inițiativele noastre au început în 2007 aici și în timp am documentat peste 100 de obiective. În acest moment suntem la finalul campaniei din 2025. Noi lucrăm cu voluntari, cu specialiști, cu persoane din comunitatea locală care au deprins meșteșugurile tradiționale de care noi avem nevoie în proiectele noastre.
Concret lucrăm pe clădiri care sunt fie monumente istorice, fie sunt clădiri valoroase. Și încercăm împreună cu voluntari, care sunt majoritatea studenți de la Arhitectură sau alte universități, profile, conexe, protejării patrimoniului. Avem și această componentă didactică, foarte educativă. Încercăm să restaurăm aceste clădiri și ele să revină într-un circuit cât se poate de accesibil publicului. Deci cumva beneficiarii finali să fie mult mai mulți și mult mai diverși decât proprietarul sine”, spune Claudia Apostol.
60 de voluntari în campania din 2025
Programul a început efectiv sub această denumire în 2012 și, în 2025, se află la a 14-a ediție. 60 de voluntari, cu vârste între 16 și 46 de ani, au participat la activitățile desfășurate în cele trei serii din acest an: finalizarea intervenției la Capolna (capela) Bisericii Romano-Catolice Sf. Ladislau, restaurarea amvonului de la Biserica Reformată (care va fi încheiată în 2026) și a obloanelor turnului de la Biserica Unitariană, precum și lucrări de întreținere la baza voluntarilor, de la Casa Parohială Unitariană.
La Casa Parohială a Bisericii Greco-Catolice au fost pregătite spații pentru depozitarea lemnelor de foc care vor putea fi folosite pe timpul verii ca loc de luat masa sau repaus de cei care vizitează obiectivele restaurate. Planurile inițiale prevedeau și înlocuirea acoperișului Casinei (fostul cazinou din Roșia Montană), însă costurile totale estimate (circa 300.000 de lei) au amânat acest proiect pentru anul viitor.
Majoritatea voluntarilor au provenit din rândul studenților facultăților de arhitectură din țară (București, Cluj, Timișoara), unii fiind la a patra sau a cincea prezență la Roșia Montană. Un ajutor semnificativ a venit din partea Kaufland România, care a acoperit costurile legate de masa voluntarilor, invitaților și echipei programului.
„Suntem într-un moment cheie al campaniei de anul acesta. A fost finalizat acoperișul de șindrilă de la Capolna Bisericii Romano-Catolice, pe care am realizat-o împreună cu meșterii șindrilari din Albac, alături de care lucrăm de 15 ani. La majoritatea obiectivelor pe care le-am reparat, restaurat aici, cele care sunt cu șindrilă sunt toate acoperite cu meșterii din Albac.
Aceștia nu doar furnizează aceste servicii, dar, pentru noi, sunt o resursă fantastică, inclusiv revenind la componenta educativă a programului nostru. Sunt foarte dornici și foarte disponibili să transmită mai departe acest meșteșug, pentru că asta e o problemă când vorbim de meșteșuguri, că nu mai există foarte multă lume interesată să-l practice”, spune Claudia Apostol.
Meșterii din Albac organizează și ateliere demonstrative pentru participanții la taberele de vară. „Ne-au lăsat și tot instrumentarul de bază și atunci când nu sunt aici, noi repetăm, încercăm să ducem și noi mai departe. Ideea este, ca multe alte lucruri pe care le facem, ca cei care vor ajunge să practice aceste meserii, arhitecți care vor restaura clădiri, vor face recomandări privind felul în care urmează să arate satele României și monumentele ei să fie sensibilizați la toată zona aceasta de meșteșuguri de tehnici și materiale tradiționale”, afirmă arhitecta.
Biserica Reformată, deschisă pentru public
Cea mai importantă realizare din 2025 a fost încheierea lucrărilor de restaurare de la Biserica Reformată din Roșia Montană, marcată și prin recepția lucrărilor care s-a realizat pe 5 iunie 2025. Ulterior, obiectivul a fost deschis pentru public cu expoziția „Ordinul Căștilor Colorate” a artistului Ion Barbu din Petrila.
Expoziția ilustrează într-o manieră artistică de excepție modul în care obiecte încărcate de semnificații, căști miniere în cazul de față, pot fi reinterpretate și pot reveni la viață grație preocupării și creativității celor care se apleacă asupra lor.
„Ne bucurăm nespus pentru fiecare clădire pe care reușim să o finalizăm, după procese de intervenție care durează mult, sunt greu de finanțat și există și piedici administrative, dincolo de resursele financiare, de resursa umană, de lipsa materialelor. Localitatea nu are Plan Urbanistic General, iar lucrările pe care le facem, reușim să le autorizăm și să le ducem la bun sfârșit, pentru că sunt monumente istorice sau pentru că fac parte din zone protejate.
Finalizarea lucrărilor la Biserica Reformată este o mare bucurie, mai ales că aceasta găzduiește deja expoziția căștilor miniere a lui Ion Barbu, vizitată de sute de oameni și care este deschisă în continuare. Este o inițiativă foarte potrivită în contextul lucrărilor noastre de aici și a intervențiilor pe care le facem și noi și colaboratorii noștri locali, cum e Asociația Roșia Montană în Patrimoniu Mondial”, mai spune reprezentanta Asociației ARA.
Un moment inedit al campaniei din 2025 a fost vizita președintelui Nicușor Dan, care alături de familie a petrecut, în luna august, câteva zile în Roșia Montană și care a fost oaspete al voluntarilor, atât pe șantier dar și seara, la discuții și foc de tabără.
Expoziții finanțate de INP în trei biserici restaurate
În perioada următoare, vor urma și alte proiecte de punere în valoare, care se vor axa pe finalitatea lucrărilor de intervenție realizate prin intermediul programului „Adoptă o Casă”. Este vorba despre trei expoziții tematice, ce vor fi organizate, cu finanțare de la Institutul Național al Patrimoniului (INP), prin Timbrul Monumentelor Istorice, suma totală fiind de circa 400.000 de lei.
Astfel, în Casa Parohială Greco-Catolică va fi amenajată o expoziție memorială dedicată lui Simion Balint, unul dintre revoluționarii români care a luptat alături de Avram Iancu, în calitate de prefect al Legiunii Arieșului. Simion Balint a fost preot-paroh și protopop greco-catolic la Roșia-Montană. În Biserica Reformată publicul va descoperi patrimoniul arheologic al Roșiei Montane prin replici, machete și artefacte realizate în colaborare cu Muzeul Național de Istorie a României, iar în Casa Parohială și Biserica Unitariană va fi prezentată istoria meșteșugurilor și a tehnicilor tradiționale, prin instalații demonstrative - pentru a căror documentare și realizare se va beneficia de sprijinul Muzeului Astra din Sibiu.
Tot INP va finanța lucrările de restaurare a clădirii istorice unde a funcționat cinematograful. Proiectul este derulat de Primăria Roșia Montană, care a lansat o achiziție publică cu o valoare estimată de 3,2 milioane de lei, pentru contractarea lucrărilor. Clădirea a fost ridicată, împreună cu o mare parte din construcţiile aflate în incinta întreprinderii miniere istorice, în intervalul 1850-1900, pentru a găzdui locuinţe pentru funcţionari ai întreprinderii miniere. În perioada comunistă, clădirea a fost naţionalizată și transformată în cinematograf.
Ce surprinde pozitiv în modul de acțiune al celor din programul „Adoptă o Casă” este colaborarea cu toate confesiunile care au existat și există la Roșia Montană. Fosta localitate minieră s-a remarcat în istorie prin conviețuirea pașnică între membrii tuturor cultelor religioase, fie că au fost greco-catolici, ortodocși, romano-catolici, reformați, unitarieni, luterani sau evrei.
„Este o preocupare care vine tocmai din specificul acestui loc și s-a născut tocmai din colaborarea unor confesiuni de oameni veniți din toate părțile lumii, de 2000 de ani. Acesta este specificul Roșiei Montane, iar bisericile sale au fost un liant chiar și în istoria recentă a localității. Să ne aducem aminte că bisericile istorice din Roșia Montana, în 2004, dacă nu mă înșel, aveau un acord privind o poziție comună referitor la modul în care Roșia Montana urmă se dezvolte și anume, nu printr-o dezvoltare industrială scoasă din scara locului, ci una care să conserve patrimoniul nu doar confesional, dar de toate felurile de aici, istoric, natural și așa mai departe”, a mai precizat Claudia Apostol.
Beneficiul adus de includerea în Patrimoniul Mondial UNESCO
Roșia Montană este, de 4 ani, parte a Patrimoniului Mondial UNESCO. Acest lucru a impulsionat foarte mult activitățile de restaurare a obiectivelor istorice de pe teritoriul localității. Pe lângă locurile de muncă create, toate aceste inițiative au dus și la creșterea atractivității turistice a Roșiei Montane.
„Este vorba, în primul rând, de foarte multe șantiere care s-au deschis pe lângă activitățile pe care le facem noi și care continuă. Sunt clădiri restaurate prin fonduri de la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene sau de la Ministerul Culturii prin Programul Național de Restaurare. Sunt 10, dacă nu mă înșel, proiecte de reparații finanțate tot de Misterul Culturului prin Institutul Național al Patrimoniului.
De asemenea, sunt cursuri de interpretare a patrimoniului care au avut loc recent la Roșia Montana. Este o preocupare care crește, un capital care este investit în Roșia Montană. Eu cred că dintre toate siturile UNESCO de la noi din țară, cel de la Roșia Montană a reușit să capteze cumva sau să fie pregătit să absoarbă cel puțin pe zona de patrimoniu ceea ce a fost disponibil. Evident, nevoile de aici sunt imense și vor fi și mai mari în perioada următoare. Va fi nevoie de un angajament mult mai substanțial din partea statului”, mai spune reprezentanta Asociației ARA.
Mare parte din activitățile programului sunt derulate cu ajutorul banilor obținuți din donații. Pe site-ul adoptaocasa.ro există o secțiune specială unde se pot face donații unice sau recurente, lunar. De asemenea, donații se pot face și prin transfer bancar în contul Asociației ARA - Arhitectură. Restaurare. Arheologie: RO37 RNCB 0484 1592 1710 0001.
Campania din 2025 a început grație finanțării obținute de la Ordinul Arhitecților din România, prin Timbrul Arhitecturii, prin apelul anual dedicat școlilor de vară. Tot la începutul campaniei, au fost de mare ajutor sumele strânse de elevii International British School of Bucharest (IBSB), care nu doar ajung să facă voluntariat la Roșia Montană de 4 ani deja, dar pe parcursul anului școlar organizează activități de strângere de fonduri în sprijinul activităților derulate de voluntari. Un sprijin important a fost obținut și din partea Asociației „Copacul cu Fapte Bune”.
Au urmat zeci de persoane care au donat sume mici sau mai mari, unele recurente, care au întregit bugetul campaniei. Aceste sume au mers exclusiv către materiale și lucrări, iar rezultatele se văd în activitățile realizate în acest an.
