Preşedintele Armeniei: „Conflictul din Nagorno-Karabah riscă să degenereze într-un război de amploare”

Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) se reunește la Viena pentru a discuta despre situația din Nagorno-Karabah. Confruntările dintre forţele armene şi trupele azere riscă să se transforme într-un război de amploare în Caucaz, avertizează preşedintele Armeniei, Serj Sargsyan, cerând comunităţii internaţionale să nu permită ingerinţe ale Turciei, pe care o acuză că susţine Azerbaidjanul. Violențele au continuat şi ieri, provocând moartea a 13 persoane de ambele părţi.

Grupul de la Minsk pentru Nagorno-Karabah, co-prezidat de Franţa, Statele Unite şi Rusia, se reuneşte pentru a discuta despre reluarea ostilităţilor în acest teritoriu disputat de Azerbaidjan şi Armenia.
Preşedintele armean a spus că sunt cele mai ample lupte în Nagorno-Karabah de după 1994, atunci când a fost semnat armistiţiul. Regiunea azeră locuită majoritar de armeni şi-a declarat independenţa în 1991, dar acest lucru nu a fost recunoscut niciodată de Baku şi a fost cauza războiului sângeros dintre Armenia şi Azerbaijan.
Armenia acuză Azerbaijanul de reluarea luptelor, pentru că a încercat o ofensivă de amploarea în Nagorno-Karabah. Erevanul consideră orice agresiune asupra regiunii separatiste drept un atac asupra sa. „Inamicul a folosit aviaţie, toate tipurile de artilerie şi blindate. Pierderile inamicilor în rândurile aviaţiei, infanteriei şi artileriei sunt multiple. Am pierdut şi noi oameni. Până acum avem 18 morţi şi 35 de răniţi”, a anunțat Serj Sarksian, preşedintele Armeniei. „Armata azeră continuă să atace civili” cu obuze de artilerie. Orice escaladare a confruntărilor militare poate avea consecinţe imprevizibile şi ireversibile, riscând să degenereze într-un război de amploare”, atrage atenţia liderul de la Erevan, conform publicaţiei germane Die Zeit. În acelaşi timp, preşedintele Armeniei a cerut comunităţii internaţionale să nu permită ingerinţele Turciei în conflict.
De partea cealaltă, armata azeră spune că trupele de pe linia frontului au fost atacate cu mortiere, rachete şi artilerie şi că au fost nevoite să răspundă. Oficialii de la Baku spun că au fost eliberate mai multe zone strategice, dar că 12 soldaţi au murit, un elicopter a fost doborât şi un tanc a fost distrus de o mină.
ONU, OSCE, Rusia, Iran, Turcia şi Statele Unite au cerut încetarea imediată a violenţelor şi reluarea dialogului.„Îndemnăm ambele state să dea dovadă de reţinere, să evite noi intensificări ale luptelor şi să respecte cu stricteţe armistiţiul. Reiterăm că acest conflict nu are o soluţie militară”, se arată într-o declarație a Departamentului de Stat.
Conflictul dintre cele două părţi a izbucnit la sfârşitul anilor 1980 şi a escaladat în război în 1991, soldându-se cu 30.000 de morţi până la acordul de încetare a focului, intrat în vigoare în 1994.
Regiunea Nagorno-Karabah, o enclavă în Azerbaidjan, este sub controlul separatiştilor armeni, care au propriul guvern şi surse proprii de finanţare.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE