Președintele Azerbaidjanului cere Rusiei să recunoască doborârea unui avion de pasageri, anul trecut. „Știm exact ce s-a întâmplat”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Președintele Azerbaidjanului, Ilham Aliyev, a cerut, sâmbătă, ca Rusia să recunoască oficial faptul că a doborât din greșeală un avion de pasageri azer în decembrie anul trecut, incident soldat cu moartea a 38 de persoane, și să-i sancționeze pe cei vinovați, relatează Reuters.
Cuprins:
Putin i-a transmis scuze lui Aliyev
La acel moment, președintele rus Vladimir Putin i-a transmis scuze lui Aliyev, numind incidentul un „accident tragic” implicând forțele ruse, dar fără a admite explicit că Rusia a fost cea care a doborât aeronava.
În cadrul unei conferințe de presă susținute la Khankendi, în timpul Forumului Global al Media, Aliyev a criticat lipsa de acțiune a Moscovei și a afirmat că autoritățile azere dețin dovezi clare despre ceea ce s-a întâmplat.
„Știm exact ce s-a întâmplat și putem dovedi. Mai mult, suntem convinși că și oficialii ruși cunosc realitatea. Întrebarea reală este: de ce nu au procedat așa cum ar face orice vecin responsabil?”, a spus Ilham Aliyev.
Aliyev așteaptă recunoașterea oficială a responsabilității
Liderul de la Baku a afirmat că Azerbaidjanul așteaptă recunoașterea oficială a responsabilității, sancționarea celor implicați, despăgubiri pentru familiile victimelor și răniți, precum și rambursarea valorii avionului distrus.
„Aceste cerințe sunt normale în contextul dreptului internațional și al relațiilor de bună vecinătate”, a subliniat el.
Zborul J2-8243, care se deplasa de la Baku spre Groznîi, capitala Ceceniei, a fost forțat să aterizeze de urgență în apropiere de Aktau, în Kazahstan, după ce a fost deviat de pe traiectorie în sudul Rusiei, într-o zonă vizată de atacuri cu drone ucrainene.
În urma gravului incident aviatic, 38 de oameni au murit și 29 au supraviețuit.
Tensiuni între Rusia și Azerbaidjan
Tensiunile dintre Azerbaidjan și Rusia s-au intensificat în ultimele luni, mai ales după ce poliția rusă a reținut mai mulți cetățeni de etnie azeră acuzați de diverse infracțiuni din trecut.
În aceeași conferință, Aliyev a vorbit și despre necesitatea creării unui coridor de transport între Azerbaidjan și exclava Nakhchivan, care ar urma să treacă prin teritoriul Armeniei. „Este vorba de un drept legitim de a asigura accesul nerestricționat între două părți ale aceleiași țări”, a declarat el.
Președintele a cerut garanții de securitate ferme, menționând riscurile la care ar putea fi expuși pasagerii, evocând incidente din perioada sovietică când trenurile azere erau atacate cu pietre de civili armeni.
Pe 16 iulie, premierul armean Nikol Pashinyan a anunțat că Statele Unite s-au oferit să supravegheze eventualul coridor. Ruta solicitată de Azerbaidjan ar urma să străbată 32 km din provincia armeană Syunik și să conecteze Azerbaidjanul cu Nakhchivan, ce are frontieră comună cu Turcia, aliatul Baku.
Acest coridor rămâne unul dintre punctele nevralgice în discuțiile de pace dintre Azerbaidjan și Armenia, două state care s-au confruntat în mai multe rânduri, începând cu sfârșitul anilor ’80, și care continuă să fie rivale în regiunea Caucazului de Sud.
