Pressone: Emilia Șercan arată cum a fost fabricată o probă pentru mușamalizarea acțiunii de kompromat, la două ore după o discuție cu ministrul de interne
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Șeful Poliției Române, Benone Matei, a încercat să o convingă pe jurnalista Emilia Șercan că o captură de ecran, devenită sursa operațiunii de kompromat împotriva ei, ar fi apărut pe un site obscur din Islanda, înainte ca jurnalista să depună proba la Poliție. Emilia Șercan demonstrează într-un nou articol publicat pe Pressone că „sursa zero” indicată de Poliție a fost de fapt fabricată.
Cuprins:
La începutul lunii aprilie, jurnalista de investigații Emilia Șercan dezvăluia într-un text publicat pe Pressone detaliile unei acțiuni de kompromat, care începuse împotriva ei la doar o lună după ce scrisese despre suspiciunile de plagiat din teza de doctorat a premierului Nicolae Ciucă.
La mijlocul acțiunii se aflau o serie de fotografii pe care jurnalista le-a primit într-un mesaj privat pe Facebook, o captură de ecran cu mesajul respectiv și apariția acesteia din urmă pe zeci de site-uri moldovenești la mai puțin de o oră, după ce Emilia Șercan a depus proba într-un dosar penal la Secția de Investigații Criminale.
Succesiunea de fapte indicau o scurgere de informații dintr-un dosar penal aflat în cercetare, ipoteză pe care oficialii din Poliția Română au negat-o, spunându-i jurnalistei că, cel mai probabil, telefonul ei a fost spionat, iar „sursa zero” a acțiunii de kompromat e site-ul obscur patrianoastra.com, înregistrat în Islanda.
Acum, într-un nou articol publicat pe Pressone, Șercan demonstrează cum „sursa zero” indicată de șeful Poliției Române, chestorul Benone Matei, a fost fabricată la două ore după o discuție pe care jurnalista a avut-o, pe 18 februarie, cu ministrul Lucian Bode, în care i-a atras atenția acestuia că s-au scurs informații confidențiale dintr-un dosar al Poliției.
Care este cronologia acțiunii de kompromat și a mușamalizării ei?
16 februarie 2022: Emilia Șercan primește un mesaj privat de la o persoană necunoscută pe Facebook, prin care îi sunt transmise cinci fotografii personale făcute în urmă cu 20 de ani. Descoperă că fotografiile au fost deja încărcate pe mai multe site-uri cu conținut pentru adulți și face o captură de ecran cu mesajul la ora 20.45.
17 februarie 2022: Jurnalista sună o subcomisară de poliție din cadrul Secției de Investigații Criminale și îi povestește acesteia despre noua acțiune de intimidare. La ora 10.29 îi trimite captura de ecran a mesajului primit pe Facebook. Polițista investiga deja două amenințări primite de Emilia Șercan după dezvăluirile privind plagiatul premierului Nicolae Ciucă.
18 februarie 2022: Emilia Șercan descoperă că atât fotografiile ei personale, cât și captura de ecran trimisă polițistei de la Secția de Investigații Criminale au apărut pe site-ul realitateadinmoldova.md, care aparține fostului deputat PSD Cristian Rizea, fugit din 2019 în Republica Moldova după o condamnare definitivă la 4 ani și 8 luni de închisoare în România.
Îl sună imediat pe ministrul de interne, Lucian Bode, căruia îi comunică faptul că o informație confidențială a fost scursă dintr-un dosar penal de la Secția de Investigații Criminale a Poliției Române.
19 februarie 2022: Ziarista depune o nouă plângere penală împotriva a 64 de site-uri care au publicat captura de ecran furată, dar și texte ce fac trimitere la site-ul lui Rizea.
21 februarie 2022: Chestorul Benone Matei îi prezintă jurnalistei o analiză „făcută de cei mai buni specialiști pe care îi are Poliția Română”, care ar demonstra că „sursa zero” nu a fost site-ul deținut de Cristian Rizea, ci o publicație obscură înregistrată în Islanda, care ar fi publicat captura de ecran înainte ca jurnalista să o trimită subcomisarei de poliție din cadrul Secției de Investigații Criminale. Ipoteza șefului Poliției Române era că cineva i-a spionat telefonul Emiliei Șercan.
La baza ipotezei jurnalistei de investigații stă o expertiză independentă făcută de Bitdefender, care arată că data publicării articolului de pe site-ul patrianoastra.com putea să fie modificată manual și că detaliile fotografiilor arată că acestea au fost încărcate pe 18 februarie, în jurul orei 10.14, pe patrianoastra.com, adică la o zi după ce le trimisese subcomisarei de poliție de la Secția de Investigații Criminale.
Mai mult, potrivit expertizei Bitdefender, singurul articol de pe <strong>patrianoastra.com</strong> în care a fost descoperită o diferență de 24 de ore între presupusa dată a publicării articolului și data încărcării fotografiilor este cel care are legătură cu Emilia Șercan.
Presupusa „sursă zero” dispare de pe internet la o zi după ce jurnalista trimite o scrisoare președintelui Klaus Iohannis
Datele disponibile online arată că site-ul patrianoastra.com a fost înregistrat pe 3 aprilie 2020 în Reykjavik, Islanda. Iar informațiile privind deținătorul acestui site sunt protejate public prin serviciul Withheld Privacy.
Timp de aproape trei ani, site-ul, care avea aparența unei platforme de știri, a publicat doar 47 de materiale, dintre care 46 erau preluări cuvânt cu cuvânt de pe site-uri legitime precum Digi24 și Agerpres. Singura excepție este materialul din februarie în care apar fotografiile personale ale Emiliei Șercan și captura de ecran trimisă de aceasta polițistei de la Secția de Investigații Criminale.
Activitatea pe site-ul <strong>patrianoastra.com</strong> a încetat complet pe 27 februarie 2022, iar acesta a dispărut de pe internet pe 10 martie. Ce s-a întâmplat însă pe 10 martie?
Cu o zi înainte, Emilia Șercan a trimis o scrisoare către cinci oficiali ai statului: președintele Klaus Iohannis, premierul Nicolae Ciucă, ministrul de interne, procurorul general și șeful Poliției Române. În respectiva scrisoare, jurnalista atrăgea atenția asupra tacticilor de tergiversare a anchetei în care a reclamat scurgerea unei probe dintr-un dosar penal, precum și încercarea chestorului Benone Matei de a o induce în eroare cu privire la „sursa zero”, care nu ar fi fost o polițistă, ci un site obscur înregistrat în Islanda.
De asemenea, în scrisoare, ziarista a prezentat informațiile care o determinau să creadă că site-ul patrianoastra.com, adică „sursa zero” prezentată de șeful Poliției Române, a antedatat articolul cu fotografiile și captura de ecran, pentru a părea că acestea au fost publicate înainte ca Emilia Șercan să o sune pe polițista de la Secția de Investigații Criminale.
Ipoteza spionajului, combătută de trei expertize
Șeful Poliției Române, Benone Matei, a încercat să-i explice jurnalistei de investigații că e posibil ca telefonul ei să fie spionat. Însă ipoteza acestuia este demontată de trei expertize făcute ulterior de Amnesty Tech, Citizen Lab și Bitdefender.
Experții care au analizat telefonul mobil al jurnalistei nu au descoperit nicio dovadă de spyware sau hacking, care ar putea explica modul în care ar fi putut să fie sustrasă captura de ecran în noaptea de 16 spre 17 februarie, înainte ca Emilia Șercan să i-o trimită polițistei de la Secția de Investigații Criminale.
Citiți textul integral în Pressone.
