Preţul petrolului a crescut luni cu 25%, atingând cel mai ridicat nivel din 2022. „Situația seamănă cu un șoc energetic global, precum cel din anii ’70”, spun analiștii
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Preţurile petrolului au înregistrat luni o creştere impresionantă de aproximativ 25%, atingând cel mai înalt nivel de la mijlocul anului 2022, în contextul escaladării tensiunilor dintre Statele Unite, Israel şi Iran, iar situația seamănă cu un șoc energetic global, similar cu cel din anii ’70, informează Reuters.
Cuprins:
- Prețul petrolului, în creştere accelerată
- Analiști: Situaţia pare să se deterioreze şi mai mult
- Donald Trump: Un preţ foarte mic de plătit, numai proştii pot gândi altfel
- Impactul asupra pieţelor agricole şi metalelor
- De ce scade prețul aurului
- Analist economic: Pieţele nu văd nicio ieşire din conflictul din Orientul Mijlociu
- Analiză Reuters: Aceste creșteri sunt, de obicei, asociate cu o recesiune globală
Ţiţeiul Brent a fost aproape de a înregistra o creştere-record într-o singură zi, în timp ce aurul a scăzut cu 2% pe fondul aprecierii dolarului şi al temerilor legate de inflaţie.
Prețul petrolului, în creştere accelerată
Cotaţia ţiţeiului Brent a urcat luni la un maxim de 119,5 dolari pe baril, iar West Texas Intermediate (WTI) a ajuns la 119,48 de dolari pe baril.
Creşterea fără precedent a fost alimentată de îngrijorările privind intensificarea conflictului din Orientul Mijlociu, care a dus la reducerea aprovizionării din partea unor mari producători de petrol, precum Irak, Kuweit şi Emiratele Arabe Unite.
În plus, riscul unor perturbări în tranzitul maritim prin Strâmtoarea Ormuz a amplificat tensiunile din piaţă.
Analiști: Situaţia pare să se deterioreze şi mai mult
„Situaţia pare să se deterioreze şi mai mult”, au afirmat analiştii ING într-o notă.
Aceştia au subliniat că producătorii de petrol se confruntă deja cu constrângeri de stocare, ceea ce ar putea duce la noi creşteri de preţuri.
„În plus, producţia de petrol a început să se reducă, producătorii confruntându-se cu constrângeri de stocare. Irakul, Kuweitul şi Emiratele Arabe Unite au început să reducă producţia de petrol”, arată analiştii.
Donald Trump: Un preţ foarte mic de plătit, numai proştii pot gândi altfel
Preşedintele SUA, Donald Trump, a comentat situaţia pe reţeaua sa socială.
„Este un preţ foarte mic de plătit pentru pacea şi securitatea Statelor Unite şi a lumii”, a scris acesta pe Truth Social.
„Numai proştii pot gândi altfel!”, a adăugat preşedintele american, asigurând că preţurile petrolului „vor scădea rapid odată ce ameninţarea nucleară iraniană va fi eliminată”.
Impactul asupra pieţelor agricole şi metalelor
Creşterea preţului petrolului a influenţat şi pieţele agricole. Uleiul de palmier din Malaysia a urcat cu 9%, iar uleiul de soia din Chicago a atins cel mai înalt nivel de la sfârşitul anului 2022.
Grâul a ajuns la cel mai mare preţ din iunie 2024, în timp ce porumbul a atins un record al ultimelor 10 luni.
În sectorul metalelor, aluminiul a înregistrat o creştere semnificativă, atingând cel mai mare preţ din martie 2022, de 3.544 de dolari pe tonă.
Tensiunile din Orientul Mijlociu au determinat producători importanţi, precum Qatalum din Qatar şi Aluminium Bahrain, să declare forţă majoră pentru livrări.
În schimb, alte metale de bază au fost afectate negativ de aprecierea dolarului, care a crescut aproape de nivelul maxim atins în ultimele trei luni.
De ce scade prețul aurului
În timp ce preţul petrolului şi al altor mărfuri continuă să crească, aurul a scăzut cu peste 2%.
Aprecierea dolarului a făcut ca lingourile să devină mai scumpe pentru deţinătorii de alte monede, reducând cererea.
În plus, temerile legate de inflaţie, alimentate de costurile mai mari ale energiei, au diminuat aşteptările privind o posibilă reducere a ratelor dobânzilor, contribuind astfel la scăderea preţului aurului.
Analist economic: Pieţele nu văd nicio ieşire din conflictul din Orientul Mijlociu
Conflictul din Orientul Mijlociu continuă să alimenteze incertitudinea economică globală.
„Reacţia violentă provine din faptul că pieţele nu văd nicio ieşire evidentă din conflictul din Orientul Mijlociu, care se intensifică şi a ajuns acum într-un impas cu miză mare, în care niciuna dintre părţi nu pare dispusă să cedeze prima”, spune Tony Sycamore, analist de piaţă IG.
Expertul a avertizat că „riscul unor daune economice mai durabile continuă să crească pe zi ce trece”.
În acest context tensionat, Iranul a anunţat luni numirea lui Mojtaba Khamenei ca succesor al tatălui său, Ali Khamenei, în funcţia de lider suprem.
Decizia confirmă menţinerea liniei dure la putere în Teheran, la doar o săptămână de la începerea conflictului cu Statele Unite şi Israel.
Analiză Reuters: Aceste creșteri sunt, de obicei, asociate cu o recesiune globală
Situația începe „să semene cu un adevărat șoc energetic global, similar cu cel din anii ’70”, arată o analiză a piețelor europene și globale, realizată de Wayne Cole, potrivit Reuters.
Diferența este că acesta este unic prin faptul că pare să fie rezultatul unei alegeri (războiul) sau cel puțin al deciziei unui singur om, Donald Trump.
În total, de când președintele Trump a ordonat atacul asupra Iranului, prețul a urcat cu aproximativ 60%. Aceste creșteri sunt, „de regulă, asociate cu o recesiune globală”.
Economia mondială este în prezent mai puțin dependentă de petrol decât în trecut și există și alte surse de țiței, însă analiștii sunt de acord că acestea nu sunt suficiente pentru a face față unui conflict prelungit.
Iar conflictul pare să fie de durată. Apelul lui Trump la „capitulare necondiționată” și alegerea de către Iran a fiului fostului lider suprem ultraconservator ca nou lider suprem de aceeași orientare fac dificilă o retragere pentru oricare dintre părți.
Impactul se vede deja foarte rapid în prețurile combustibililor. Aproximativ jumătate din combustibilul pentru avioane utilizat în Europa trece prin această Strâmtoare Ormuz, ceea ce a dus prețurile la niveluri record, echivalente cu aproximativ 190 de dolari pe baril.
Creșterea bruscă a prețurilor la gaz natural lichefiat, combustibil pentru avioane și îngrășăminte va face mai costisitoare lucruri precum încălzirea locuințelor, călătoriile sau cumpărarea alimentelor.
„Pentru consumatorii din Statele Unite, punctul cel mai sensibil rămâne întotdeauna benzina. Dacă prețurile la pompă vor crește cu 10%, 20% sau chiar mai mult, nemulțumirea publică ar putea deveni atât de puternică încât să pună capăt războiului”, mai arată analiza.
