Procurorul general al României nu a spus nimic greșit referitor la modalitatea de aprobare a OUG 13, stabilește CSM

Consiliul Superior al Magistraturii a stabilit că procurorul general al României, Augustin Lazăr, nu a spus nimic greșit referitor la modalitatea de aprobare a OUG 13. Secția pentru procurori a aprobat, marți, raportul Inspecției Judiciare privind declarațiile făcute de Augustin Lazăr după ce Guvernul Grindeanu a adoptat OUG 13, la propunerea fostului ministru al Justiției, Florin Iordache.

Procurorii din CSM au analizat concluziile și motivele pentru care inspectorii judiciari au stabilit că afirmațiile lui Lazăr nu pot constitui abateri de la deontologia magistratului.

Legile analizate pentru verificarea lui Lazăr

Raportul Inspecției Judiciare arată că verificările au vizat mai multe afirmații ale lui Lazăr, extrase din declarații publice date în perioada 9 ianuarie 2017 – 16 februarie 2017 care pot fi găsite și pe net.

„La analiza acestor afirmații (fapte), inspectorii IJ au avut în vedere și Principiile fundamentale privind independenta magistraturii, adoptate la al VII-lea Congres de la Milano 1985; Principiile directoare aplicabile magistraților din parchet, adoptate la al VIII-lea Congres ONU (Cuba 1990) și Principiile de la Bangalore, adoptate cu revizuiri la Haga în 2002”, se mai arată în actul citat.

Inspectorii l-au verificat pe șeful procurorilor prin prisma articolului 9 alineatul 2 din Codul deontologic, care prevede că „judecătorii și procurorii trebuie să se abțină de la orice comportament, act sau manifestare de natură să altereze încrederea în imparțialitatea lor” și a articolului 17 din Cod, care arată că „judecătorii și procurorii sunt datori să se abțină de la orice acte sau fapte de natură să compromită demnitatea lor în funcție și în societate”.

IJ: Părerile lui Augustin Lazăr nu au reprezentat insulte sau atacuri personale

Inspecția Judiciară a avut în vedere și articolul 10 din CEDO, precum și articolul 30 din Constituția României, referitoare la libertatea de exprimare. Astfel, „s-a apreciat că afirmațiile nu pot fi analizate izolat, ci în contextul în care au fost făcute și avându-se în vedere scopul urmărit, inclusiv prin raportare la recomandările MCV”.

„A fost invocat și conținutul comunicatului emis de Plenul CSM în acele zile și s-a concluzionat că afirmațiile nu reprezintă decât opinii exprimate în virtutea prerogativelor conferite de funcția de procuror general, păreri exprimate care nu reprezintă insulte sau atacuri personale gratuite, ci critici formulate din perspectiva profesională, față de chestiuni ce vizau independența sistemului judiciar”, au conchis inspectorii, în raportul despre afirmațiile procurorului general al României.

Omerta PSD, „profeția” lui Lazăr

„Noi trebuie să ne consolidăm instituțiile, nu să consolidăm rândurile infractorilor prin aducerea altora, aflați în executarea pedepsei“, spunea Lazăr în ianuarie, într-un interviu.

Denunțul, mai spunea magistratul la acea vreme, „nu e un brevet românesc”.

„Se sugerează pe diverse posturi de televiziune că l-am scos acum și pe baza lui se dau condamnări. Greșit! E un instrument luat de la democrațiile occidentale și reprezintă cheia prin care ei au deschis omerta, legea tăcerii. Când avem de-a face cu infracțiuni de criminalitate organizată și corupție, trebuie să avem instrumente specifice, să-i încurajăm pe unii să coopereze cu autoritatea judiciară și să se protejeze astfel pe ei înșiși. Dacă eliminăm acest instrument, legea tăcerii se va reinstaura”, mai spunea Lazăr.

Despre OUG 13/2017, magistratul a spus că, în opinia sa, era menită să servească unei sfere de interese și nicidecum publicului larg.

„Cei care au inițiat acest montaj, cu un paravan în față unui interes ocult, au subestimat IQ-ul românilor și al presei de investigații, care imediat a arătat adevăratele interese“, preciza atunci Augustin Lazăr, care a mai spus că „în special persoanele condamnate pentru conflict de interese au un avantaj dacă sunt grațiate, chiar dacă sunt condamnate cu suspendare”.

„Există o categorie de persoane, dintre cele privilegiate conform proiectului, în considerarea căreia cred că a fost gândit actul normativ: parlamentari, primari, consilieri locali şi judeţeni, directori, foşti miniştri care au comis infracţiuni. În loc să înfrunte cu demnitate situaţia, fac un grup de interese pentru a-şi promova un act de clemenţă“, mai spunea Lazăr în ianuarie.

Citește și:

EXCLUSIV: „Mircea Geoană” și „Mircea Băsescu”, două nume pe bilețelele unui general corupt, filmate de DNA Militar – surse

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro