Profesoară de limba română, despre subiectele la Evaluarea Națională: Testul are câteva capcane, textul dramatic este mai complicat față de ce s-a predat, motivațiile personajelor sunt greu de descifrat
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Profesoara de Limba română Cristina Tunegaru, care predă la o școală din București, a explicat pentru elevii care astăzi au susținut primul test scris de la Evaluarea Națională ce dificultăți puteau întâmpina în rezolvarea cerințelor.
Elevii au avut de rezolvat la testul de Limba și literatura română două subiecte, primul notat cu 40 de puncte, al doilea, cu 36 de puncte, restul de 14 puncte fiind pentru redactarea întregii lucrări, respectiv unitatea și coerența textului, stilul și vocabularul, respectarea ortografiei, punctuației și așezarea în pagină.
La primul subiect, elevii au avut de analizat un fragment din "Ultima cursă", de Horia Lovinescu. Elevii trebuiau să răspundă corect la șase cerințe și să redacteze o compunere de 150 de cuvinte în care să motiveze apartenența la genul dramatic.
Profesoara Cristina Tunegaru spune că varianta de subiect pe care au avut-o de rezolvat absolvenții clasei a VIII-a a avut câteva capcane.
În opinia ei, cerința de la punctul 6 – ”Precizează, într-un enunț, un motiv pentru care Zamfir crede că Sergiu trebuie ambiționat” - nu este la îndemâna tuturor elevilor, pentru că intențiile și gândurile personajelor sunt greu de descifrat.
„E un text dramatic mai complicat față de ce se studiază la clasă. Era greu de văzut ce îl motivează pe personajul principal. Aici, copiii trebuiau să facă niște deducții, pentru că nu știm de ce personajul se comportă așa cum se comportă. Astfel, s-a creat un gol pe care e posibil ca elevii să fi încercat să-l estompeze cu explicații care nu se vor puncta și să fi pierdut timp“, spune Cristina Tunegaru.
Sinonimele pentru cuvintele ”făgăduiește” și ”primejdioasă” au fost destul de ușoare, însă la cerința de a transcrie din text două cuvinte care conțin diftongi, elevii puteau fi tentați să scrie „dădăceală“, ceea ce ar fi fost greșit.
La subiectul al doilea, elevii au avut de analizat și de rezolvat mai multe cerințe legate de un fragment dintr-un text publicat pe liternet.ro – ”A fost odată un scriitor foarte încăpățânat”.
Profesoara Cristina Tunegaru spune că, la partea de gramatică, exercițiile au fost de un nivel mediu, mai puțin la partea de sintaxă.
„E o frază cu patru propoziții, dintre care trei sunt subordonate. Or, tipul acestora nu era foarte ușor de detectat de către elevi“, a explicat profesoara.
Elevii s-ar fi putut încurca și la cerința unde se cerea originea autorului cărții „Vântul prin sălcii“, adică să scrie american în loc de scoțian.
Despre subpunctul în care li se cerea elevilor să redacteze o narațiune de 150-300 de cuvinte, în care să prezinte o întâmplare petrecută acasă sau la școală, în timpul unei activități de lectură, profesoara spune că tema nu este foarte ofertantă și că elevii ar fi putut fi tentați să scrie o descriere, în loc de o narațiune.
Următoarea probă de la Evaluare Națională va avea loc joi, 20 iunie, la Matematică. Ultima probă scrisă este programată pe 21 iunie, la Limba maternă.
Baremul de corectare la română la Evaluarea Națională:
Barem Romana Evaluare Natio... by on Scribd
Subiectele la română la Evaluarea Națională:
Subiecte Limba Romana Evalu... by on Scribd
Citește și:
