O politiciană naționalistă din Liov care a spus că vorbitorii de limbă rusă din armata Ucrainei nu sunt ucraineni, împușcată în fața casei
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
O fostă membră naţionalistă a Parlamentului ucrainean, cunoscută pentru campaniile sale zgomotoase de apărare a limbii ucrainene, a murit după ce a fost împuşcată la Liov. Politiciana și profesoara ucraineană Irina Farion a supraviețuit inițial unei tentative de asasinat, în seara de 19 iulie, dar a murit la spital, scrie Meduza.
Un tânăr înarmat a împușcat-o pe femeia în vârstă de 60 de ani, în jurul orei 19.30, lângă casa în care locuia. Victima a fost internată în spital cu o plagă de armă penetrantă la cap, în stare extrem de gravă. În jurul orei 23.00, medicii au anunțat că Farion a suferit o intervenție chirurgicală, era în comă și era conectată la un ventilator.
La mai puțin de jumătate de oră mai târziu, medicii au anunțat că femeia a murit. „Inima pacientului nu a făcut față”, a spus Natalia Matolineț, șefa serviciului de anestezie al Primei Asociații Medicale din Liov. „Medicii au făcut tot posibilul, dar rana a fost incompatibilă cu viața”, a spus șeful administrației din Liov, Andrei Sadovi. „Este păcat, dar în ciuda tuturor eforturilor medicilor, nu a fost posibil să o salveze pe Irina Farion”, a transmis și șeful administrației regionale din Lvov, Maxim Kozițki.
Atacatorul a împușcat-o pe femeie când aceasta a ieșit din casă. „A fost o singură împușcătură. Vecinii l-au văzut pe trăgător, purta mănuși, iar arma era fără amortizor”, a declarat jurnalista Marta Oliarnik, care a scris prima despre tentativa de asasinat asupra lui Farion. Atacatorul a fugit.
Potrivit presei ucrainene, criminalul pare să aibă aproximativ 20-25 de ani. Conform Lvov.media, martorii susțin că un tânăr în vârstă de aproximativ 20 de ani a fost văzut în fața locuinței lui Farion timp de două săptămâni. Canalul ucrainean de Telegram „Speak Great Lviv” a publicat o fotografie în care apare presupusul trăgător, dar această informație nu a fost confirmată.
Potrivit Biroului Procurorului General al Ucrainei, ancheta a început „cu privire la tentativa de ucidere premeditată a unei persoane publice”, iar apoi a fost reclasificată drept omor premeditat. Poliția îl caută pe suspect. Presa ucraineană a relatat că, la scurt timp după tentativa de asasinat asupra lui Farion, s-a auzit o împușcătură la câțiva kilometri de locul crimei, însă Ministerul Afacerilor Interne a declarat că incidentul nu are legătură cu cazul Farion.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a condamnat atacul asupra Irinei Farion. „Este evident că orice violență merită doar condamnată și toți cei vinovați de acest atac trebuie să poarte întreaga responsabilitate”, a spus el, înainte de a fi anunțată moartea femeii.
Irina Farion a fost implicată în numeroase scandaluri de-a lungul carierei sale, ultima dată în noiembrie 2023. Atunci, ea a declarat într-un interviu de televiziune că nu consideră că militarii Forțelor Armate ucrainene care vorbeau rusă sunt ucraineni. După aceasta, ea a început să fie criticată activ, inclusiv de către armată.
Farion a publicat și pe un canal de Telegram o scrisoare a unui student din Crimeea, Maxim Glebov, care i-a susținut poziția, și i-a dezvăluit datele personale, după care acesta a fost reținut de poliția rusă. Serviciul de Securitate al Ucrainei a deschis un dosar penal împotriva lui Farion, iar Universitatea Politehnică din Lvov, unde preda limba ucraineană, a demis-o din funcția de profesoară (instanța a repus-o în funcție în mai 2024).
Autoritățile ruse au deschis un dosar penal pe numele lui Farion în 2015, în temeiul articolelor de incitare la omor și incitare la ură. Comitetul de Investigații al Federației Ruse a anunțat că, în octombrie 2014, Farion „a făcut în mod public apeluri distructive și violente la acțiune, încurajând distrugerea Rusiei ca stat și a rușilor ca grup de oameni în funcție de naționalitate”, în timpul unui miting organizat la Kiev. Pe 14 octombrie 2014, Farion a participat la un marș în cadrul căruia a cerut „distrugerea Moscovei”.
