Programul ”Rezervist Voluntar”, un eșec, ideea de ”flăcău la oaste”, puțin probabilă. Cum acoperă Armata lipsa acută de personal
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
”ÎNCORPORARE, HAI LIBERARE”,o piesa pe val la începutul anilor 2000, despre viața tinerilor militari din cazărmi. Era un moment inițiatic, de care foarte mulți țineri doreau să scape. Scutirile medicale, cu tot felul de diagnostice, sau dovada intrării la facultate reprezentau tertipuri pentru a scăpa sau a reduce la jumătate stagiul militar de 12 luni. În 2018, subiectul armatei obligatorii revine în atenție.
Ce cred tinerii despre stagiul militar:
”Mai bine fug din țară decât să mă duc în armată.” ”Cred că societatea are nevoie de specialiști la muncă, nu la instrucție în cazărmi.””Mi-a spus tata cum a fost. A învățat multe în armată, dar nu cred că astăzi se mai aplică.”
Aderarea României la NATO, în aprilie 2004, a dus la lansarea unei dezbateri despre renunțarea la serviciul militar obligatoriu și crearea unei armate de profesioniști. Același lucru s-a întâmplat și în alte țări din spațiu european.
- Pe 16 decembrie 2005 a fost aprobată legea privind suspendarea pe timp de pace a serviciului militar obligatoriu şi trecerea la serviciul militar pe bază de voluntariat.
- Pe 10 octombrie 2006 a intrat în vigoare legea privind statutul soldaţilor şi gradaţilor voluntari.
- Pe 1 ianuarie 2017 a intra în vigoare legea privind Statutul rezerviștilor voluntari.
Tensiunile dintre marile puteri ale lumii, mai ales după anexarea ilegală a Crimeei de către Rusia, a redeschis subiectul reintroducerii stagiului militar obligatoriu în multe țări ale Alianței.
Deficit mare de personal în Armată
Armata României are acum un deficit de persoanal de aproximativ 30%, cel mai mare fiind la Forțele Navale, unde soldații gradați profesioniști și subofițerii au salarii mai mici.
Plecările din sistem, după o lege favorabilă a pensiilor, a făcut ca acest deficit să crească.
"Pierderea de anul trecut, de 8.000 de oameni care au plecat din sistem, a fost consistentă. Anul acesta am început cu un memorandum adoptat de Guvern, prin care am scos la concurs 6.457 de posturi. Încercăm să recalibrăm resursa umană în Armata României”, spunea ministrul Mihai Fifor, în timpul unei vizite în garnizoana Craiova.
Aceste posturi se ocupă greu.
În 2015, Parlamentul a aprobat Legea rezerviștilor voluntari, din dorința de a pregăti oameni care să poată fi chemați în caz de nevoie și care să aibă habar despre cum se ține în mână o armă.
Statul oferea între 300 şi 400 de lei lunar, iar rezerviștii voluntari făceau câte opt ore pe lună la instrucția organizată de unitatea unde au fost repartizați.
Succesul nu a fost cel dorit. De la intrarea în vigoare a legii, 1 ianuarie 2017, au fost recrutați 739 de candidați, dintre care doar 209 au semnat contracte cu unitățile militare. Numărul total de posturi disponibile a fost de 2.200.
Chiar ministrul Apărării recunoaște că legea nu și-a atins scopul.
"Ne gândim să modificăm legea, să găsim soluţii ca acest program să fie mult mai atractiv. Nu suntem fericiţi că nu am reuşit din prima, dar sunt lucruri pe care le reglăm. Vrem să facem modificări financiare. Nu se va înghesui nimeni să devină rezervist militar fără stimulente financiare care să merite. Nu este uşor să convingi oamenii să vină în Armată", declara recent Mihai Fifor.
Dacă legislația nu se modifică, cele 3.800 de posturi pentru rezerviști voluntari pentru 2018, probabil, vor rămâne în mare parte neocupate.
Teama de instrucție
Oficialii anunță că este puțin probabil să se inițieze discuții în Guvern sau Parlament despre reintroducerea stagiului militar obligatoriu, suspendat din 2007. Experții militari spun și ei că o decizie în acest sens nu ar avea efectele dorite.
”Chiar și din acest punct de vedere (n.r - lipsa de personal), s-ar justifica foarte puțin reintroducerea serviciului militar obligatoriu, deoarece aceste deficite nu sunt atât de mari, încât să-i poată absorbi pe toți militarii în termen și ne-am întoarce la situația din perioada 2004-2007, când armata nu avea nevoie de toți tinerii care împlineau 18 ani, iar cei care nu doreau să fie încorporați dădeau atenții angajaților din centrele militare județene”, ne spune expertul militar consultat de Libertatea.
Cristian a făcut armata în 1986. Și spune că ”te învață să te descurci, să devii comunicativ, să ai prieteni sau să fii nesimțit”.
Lucrurile nu mai sunt atât de simple în 2018. Armatele NATO desfășoare misiuni internaționale cu soldați profesioniști. Ce s-ar întâmpla dacă armata ar redeveni obligatorie?
” Dacă, totuși, serviciul militar s-ar introduce, s-ar ivi și prima situație în care tineri militari în termen ar fi încadrați în unități operative și trimiși cu forța în misiuni externe, lucru greu de acceptat de societatea civilă. Ar mai fi și varianta ca acești tineri să fie încadrați doar în centre de instrucție, nu în unități operative, dar ar trebui construite/refăcute aceste centre, încadrate cu personal militar și civil, care ar necesita o resursă imensă”, atrage atenția expertul militar.
Ce se întâmplă în Europa
Din momentul în care a devenit președintele Franței, Emmanuel Macron a deschis discuția despre un ”serviciu militar universal”, care ar putea să implice 600.000 de tineri cu vârste cuprinse în 18 și 21 de ani. Macron este și primul președinte al Franței care nu a fost chemat pentru încorporare. Discuțiile despre acest proiect ar putea fi lansate de către Guvernul de la Paris în 2019.
Coaliția aflată la putere în Germania a deschis și ea discuțiile despre reintroducerea stagiului militar obligatoriu, suspendat din 2011.
De la 1 ianuarie 2018, 4.000 de femei și bărbați din Suedia au fost chemați pentru încorporare, după ce Guvernul a decis să reintroducă armata obligatorie. Durata stagiului este de 12 luni.
Sunt și țări care nu au renunțat la încorporările obligatorii. Cipru are cel mai lung stagiu militar din Europa, 25 de luni. În Finlanda, stagiul militar obligatoriu este de 12 luni, iar în Grecia, de 9 luni.
