Provocările lui Olaf Scholz. Viața noului cancelar al Germaniei nu va fi una simplă: „Presiunea este uriașă”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
De la criza de la granița Ucrainei la valul COVID agresiv, de la traziția spre o economie verde la menținerea echilibrului bugetar și de la relația cu China și Rusia la construirea unei „Europe suverane”, inclusiv prin cooptarea euroscepticilor de serviciu, noul cancelar al Germaniei se confruntă cu o gamă largă de probleme în primul său mandat, scriu Financial Times, New York Times și Foreign Policy.
Social-democratul Olaf Scholz a preluat miercuri în mod oficial funcția de cancelar al Germaniei după cei 16 ani de guvernare ai Angelei Merkel.
A reușit acest lucru la ceva mai puțin de două luni de la victoria partidului său în alegerile parlamentare din septembrie, victorie care i se datorează în mare parte și care nu a fost sigură până în ultimul moment.
Mulți comentatori au observat că parte din succesul lui Scholz, care a fost ministru de finanțe în guvernul lui Merkel, se datorează faptului că social-democratul a reușit să o emuleze pe populara politiciană și să se prezinte drept omul care ar putea asigura continuitatea.
De aceea, este de așteptat ca noul guvern să mențină o oarecare continuitate, chiar dacă în abordarea economică și politică vor exista unele schimbări.
Scholz va conduce pentru prima dată în istoria Germaniei o așa-numită „coaliție semafor”, formată de social-democrații săi, de Verzi și de liberali (Democrații Liberi - FDP), partide cu scopuri relativ divergente, care au reușit totuși să găsească o cale de a ajunge la un acord relativ. Cât de stabilă va fi această coaliție rămâne de văzut, iar menținerea stabilității va fi probabil una dintre sarcinile noului cancelar.
Scholz însuși este văzut ca un cameleon politic și are, asemenea lui Merkel, aura unui politician bipartizan. Scholz era un socialist în anii 1970, dar acest socialist s-a topit încetișor într-un centrist post-ideologic.
Mai întâi a apărat, ca avocat, drepturile muncitorilor, apoi a apărat dureroasele reforme ale pieței muncii inițiate de Gerhard Schroeder și în cele din urmă a ajuns la guvernare în Ministerul de Finanțe sub o cancelară conservatoare.
De fapt, evoluția lui Scholz o oglindește pe cea a partidului său.
Oricum, guvernarea nu va fi o sarcină simplă, iar Scholz are deja o mulțime de provocări, de la gestionarea pandemiei la tensiunile de la granița ucraineană, de la tranziția verde costisitoare a economiei germane la relația cu o Chină tot mai confruntațională.
„Presiunea este uriașă”, a explicat pentru New York Times Jana Puglierin, de la Consiliul European pentru Relații Externe, un think-tank european.
„Noul guvern preia funcția într-un moment în care situația care s-a încălzit pe diferite fronturi. Iar când vine vorba despre politică externă, în privința lui Olaf Scholz există o oarecare necunoscută”, a adăugat ea.
Ce îl așteaptă pe Scholz?
Criza COVID
Noul guvern preia puterea într-un moment în care Germania se confruntă cu un val pandemic agresiv.
Rata de infectare crește, iar spitalele sunt tot mai pline, asta în condițiile în care la orizont a apărut deja amenințarea variantei Omicron.
Problema principală este aceea că Germania are o rată de vaccinare mai mică decât cea a altor state vest europene precum Spania, Danemarca sau Belgia, în orice caz prea mică pentru a asigura controlul pandemiei.
Chiar și cei care vor să își facă vaccinul - sau doza a treia - se lovesc de tot felul de probleme și întârzieri.
Tensiunile sociale cresc și ele. Săptămâna trecută, manifestanții antilockdown au organizat o paradă cu torțe în fața casei unui ministru regional al sănătății.
Olaf Scholz intenţionează în special să obţină votarea rapidă a obligaţiei de vaccinare, care ar urma să intre în vigoare în februarie sau martie anul viitor.
Această măsură radicală, la care a recurs deja statul vecin Austria, este susţinută de circa două treimi dintre germani, dar riscă să nemulţumească o parte importantă a populaţiei, în special în fosta RDG.
Economia și tranziția verde
Scholz se confruntă cu o perspectivă economică neplăcută, mai pesimistă decât cea valabilă în septembrie, atunci când a câștigat alegerile.
Datele publicate luni au arătat o scădere a producției industriale și o creștere a inflației, la cel mai înalt nivel din anii 1990 și până în prezent. Experții cred că Germania va avea nevoie de mai mult timp pentru a reveni la nivelul de creștere economică de dinainte de pandemie.
Iar restricțiile dure împotriva nevaccinaților, impuse de autorități, ar putea afecta și ele consumul și economia în general.
Pe termen lung, guvernul va avea probabil probleme în tentativa de a-și menține promisiunile privind tranziția către o energie verde. Coaliția vrea să renunțe la cărbune până în 2030, să renunțe la autoturismele pe benzină și motorină și să mizeze pe cele electrice.
Dar unii experți s-au întrebat cum va putea Germania să își țină toate luminile aprinse, în cazul renunțării la cărbune și la centralele nucleare. În compensație, va fi nevoie de construirea a mii de noi centrale eoliene și de instalarea de numeroase panouri solare, cu tot cu infrastructura scumpă aferentă, scrie Financial Times.
De fapt, guvernul vrea ca până în 2030, Germania să obțină 80% din electricitatea țării din surse regenerabile. Acum, proporția este de 45%.
În mod cert, în acest scop este nevoie de investiții uriașe. Și nu doar pentru asta - coaliția își propune și modernizarea infrastructurii învechite a țării, inclusiv a celei digitale.
Verzii susțin modificarea politicii stricte bugetare, pentru a împrumuta mai mulți bani, dar liberalii, care dețin ministerul de Finanțe, se opun ferm acestei variante. Cum anume va plăti guvernul nota de plată a tranziției spre energia verde rămâne de văzut.
Scholz a promis și o Germanie mai echitabilă, un țel pe care speră să îl atingă prin mărirea salariului minim și prin alte măsuri. Dacă va reuși, stilul său ar putea reprezenta o inspirație pentru social-democrația de pe continent, aflată în declin în multe țări europene.
Rusia și China, UE și SUA
Ministrul de externe din guvernul Scholz este Annalena Baerbock, coliderul Verzilor, care a criticat-o repetat pe Merkel pentru că a prioritizat interesele comerciale ale Germaniei, sacrificând valorile de bază ale Europei, de multe ori în relație cu Rusia sau China.
Spre exemplu, Merkel a susținut construirea conductei Nord Stream 2, în ciuda opoziției SUA și a statelor est-europene, care se tem că gazoductul îi va oferi lui Putin un atu suplimentar în relația cu Ucraina și Europa.
SUA au sugerat că Germania ar fi de acord să oprească conducta - care oricum nici nu a început să funcționeze - dacă Rusia pornește o invazie a Ucrainei. Iar Scholz a afișat o poziție dură față de Moscova, în contextul mobilizării militare ruse de la granița ucraineană.
„Trebuie să fie destul de clar că ar fi o situaţie inacceptabilă dacă ar exista o ameninţare la adresa Ucrainei”, a spus marți Scholz, subliniind că frontierele nu pot fi violate.
Merkel a susținut și încheierea unui acord de investiții al UE cu China, care deschide mai mult piețele fiecărei părți, de asemenea, în ciuda criticilor venite din toate părțile. În cele din urmă, ratificarea acordului a fost suspendată.
Întrebat marți despre politica privind China, Scholz a preferat să spună că se va consulta îndeaproape cu partenerii europeni. El a evitat întrebarea privind posibilitatea ca Germania să se alăture boicotului diplomatic al Jocurilor Olimpice de iarnă de la Beijing din 2022.
Întrebarea este cât de mult se va schimba acum politica externă a guvernului Scholz, care a promis că noua linie va fi „ghidată de drepturile omului și de valori”.
Economia Germaniei este interconectată cu economiile Rusiei și Chinei, în special cu cea a Chinei. Felul în care Scholz va reuși să balanseze interesele economice cu promisiunea sa de a apăra drepturile și valorile europene i-ar putea defini mandatul și ar putea influența relația UE cu cele două puteri, arată o analiză publicată de site-ul <a href="https://theconversation.com/germany-the-three-biggest-issues-facing-chancellor-olaf-scholz-173034" target="_blank" rel="noreferrer noopener">The Conversation.</a>
În privința Americii, Scholz pare a avea un aliat în persoana lui Joe Biden. Cele două țări nu au mai avut lideri de centru-stânga din perioada Bill Clinton-Gerhard Schroeder. Dar nimeni la Berlin nu se bazează pe Washington prea mult. Unul dintre consilierii lui Scholz a explicat clar: „Biden este tot America first, doar că mai politicos”.
Scholz a asigurat că este un adept al aprofundării relațiilor cu SUA, dar comentatorii cred că energia sa se va îndrepta spre UE.
Prima vizită externă va fi în Franța, unde se va întâlni cu Emmanuel Macron, pe care îl așteaptă uns crutin prezidențial complicat anul viitor.
„O Europă suverană este cheia politicii noastre externe”, a spus Scholz acum câteva săptămâni. „Și ca cea mai puternică economie și cea mai populată țară din inima Europei este datoria noastră să facem o Europă suverană posibilă”, a adăugat el.
În acest sens, Scholz moștenește de la predecesoarea sa și complicata sarcină a negocierii cu Polonia și Ungaria, campionii „iliberalismului” UE, pentru a atenua derapajele democratice ale guvernelor de la Varșovia și Budapesta fără să alieneze însă cele două țări.
![Război pe salarii la Antena 1! Cât primește Irina Fodor la Asia Express și ce scrie în contractul secret al lui Radu Vâlcan [GALERIE FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/XyXk9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlL3RRZ0Jkb1Z2dnhxZmNPMm9uRmpJbmpKczhCN0ttVFR5OUxFS2pWaFUuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
![Aici se duc banii din televiziune! Intrați în vila de lux cu 7 camere a familiei Fodor: Au un măslin uriaș în curte și bucătărie de 22 mp [30 FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/Ldyk9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlL2E2OWFNRk9WcHd0TUJLZEs1UWtzbm9DVE9zdW9Tb0V5MDZIdUowWGQuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
