(Publicitate) În apărarea limbii materne (limba română) versus abundența de limbi străine vorbite
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Limba maternă cu care pășim în lume este aceea care aparține mamei, percepută chiar din faza intrauterină și pe care o auzim din primele ore de viață, din copilăria noastră. Doar învățând limba copilul intră în umanitate în numele graiului pe care l-a deprins și iese din lume lăsând în urmă amprenta limbii pe care a vorbit-o. Precum firicelul de apă care izvorăște din pământ așa și sufletul fiecăruia își are izvorul în limba maternă – glas nesecat ce luminează din adâncuri, trăinicia fiecărui neam și suflarea în care se contopește marea „trăsură de unire” a societății – graiul dătător de viață.
Limba pe care o vorbește un popor dezvăluie întreaga lui făptură, spiritul patriotic, motivul de mândrie și admirație pentru generațiile-i înfăptuitoare, oglindă a întregii istorii, cu înfrângeri dramatice și victorii răsunătoare, cu bucurii, tristeți, cu vise și speranțe spulberate adesea de vremi și vremuri îndoielnice, nesigure. Șlefuind-o, strămoșii i-au dat suflu, nuanță și au înălțat-o pe culmi respectate pentru contemporaneitate și timp viitor, grație tradiției posterității. Lingviștii au demonstrat că cele mai intime trăiri sunt fidel exprimate tocmai prin limbajul matern, chiar dacă se cunoaște și altă limbă străină.
Data de 21 februarie reprezintă Ziua Internațională a Limbii Materne, declarată de UNESCO. Limba română este vorbită de aprox. 90% din populație ca limbă maternă, statistic, ocupând locul 40 în clasamentul limbilor vorbite în lume (oficial în 20 de țări). Singura limbă de proveniență romanică, „insula de latinitate” a răzbit (și) lingvistic în „marea slavonă” a Europei de Est. Se estimează că in jur de 48% dintre români cunosc cel puțin o limbă străină (în procente, engleză – 31, franceză- 17, italiană – 7, altele – 45) , 22% - două limbi, 8% - 3 limbi străine.
Clasamentul plasează țara noastră doar în a doua jumătate a popoarelor cunoscătoare de limbi străine, abilitățile lingvistice fiind considerate modeste ținând cont de existența unor state europene a căror populație majoritară vorbește cel puțin o limbă, alta decât cea oficială ( primul loc – Luxemburg – 98%, Letonia și Olanda – 94/95% poligloți din totalul populației). Desigur, există și țări care sunt în urma noastră, exemplul Portugaliei, Ungariei (doar unul din trei locuitori vorbește și altă limbă) și chiar cazul Italiei. Oarecum curios pare faptul că până și în Parlamentul European există membri care vorbesc doar limba maternă, în contextul în care, aici, se lucrează multilingv, respectul pentru graiul propriu ridicându-se la rang de mândrie națională.
Datele statistice relevă o viziune dinamică asupra tendinței locuitorilor României de a studia cel puțin o altă limbă străină, și pe considerentul potrivit căruia, în zilele noastre, dacă nu știi o altă limbă „ești mort”.Chiar circulă ipoteza că procesul alfabetizării va continua cu acest deziderat în special la nivel uzual. În zilele noastre, limbile străine fac parte din complexa cultură generală. Accesul neîngrădit la ele este o realitate și, mai cu seamă, o necesitate, promovarea unei asemenea abordări fiind legată de problema multilingvismului căruia limba maternă nu ar trebui să-i fie obstacol în calea spre globalizare.
Izolarea lingvistică e departe de a fi o alternativă în păstrarea eului național, fără referire la statutul limbii române în școli, instituții, regiuni, unde analiza profundă a fenomenului, dreptul la cultură și identitate etnică a înregistrat pași uriași, existând precizări clare și complexe în vederea așa-zisei „egalități de șanse”. O limbă, ca fenomen social, se impune individului vorbitor în măsura și felul nevoilor de care este condiționată însăși existența lui în societate. Cea maternă reprezintă o tradiție iar însușirea voit a alteia provine din necesități culturale, deseori depinzând de numărul vorbitorilor cu care relaționează, dar și de prestigiul acesteia în lume.
Cuvintele apărute din domenii diverse ale civilizației, abstracte, termeni tehnici, terminații comerciale, intră volens-nolens prin nenumărate căi, mijlocind multilingvismul cult, existânt totuși, tendința naturală ca vorbirea de limbă maternă să le înlocuiască printr-un limbaj propriu sau nu, uneori în funcție de conținutul național, afectiv. Bilingvismul, mai mult, multilingvismul în sine, lucrează la modificarea graiului de cele mai multe ori cu eficacitate socială, ca o distincție și educație elevată.
România înregistrează în prezent un proces de schimbări şi o serie de contacte reciproce, atât în ceea ce priveşte circulaţia persoanelor, cât şi în domeniul mijloacelor de comunicare şi de informare, proces pe care nu l-a cunoscut în istorie nici o epocă.
Comunităţile lingvistice ale țării noastre s-au apropiat din ce în ce mai mult unele de altele şi folosind limba comună, oficială – româna. De la cunoaştere la un contact concret între un număr din ce în ce mai mare de vorbitori ai diferitelor limbi practicate, dar, mai ales în lume, stă cunoaşterea unui număr optim de limbi străine, (desigur, nu alese la întâmplare), ca mijloc de apropiere reciprocă.
Realitatea diversificării lingvistice este evidentă și, deși Europa susține în mod sistematic necesitatea prezenței în lume a propriei limbi materne, națiunile par să ignore posibilitatea introducerii (reciproce) a diferitelor limbi în sistemul propriu de învățământ. Rămâne astfel încă limitată posibilitatea stabilirii persoanelor în țări învecinate, din cauza abordării deficitare a procesului de învățare organizat al limbilor suficient de diversificat.
Tradoteca®, agenția de traduceri legalizate din Bucureşti din 2005 este specializată în traducerea textelor din domeniile economic, juridic, comercial, tehnic, literar în toate combinaţiile lingvistice pentru care există un traducător autorizat la nivel internaţional. Echipa noastră de peste 380 de traducători autorizaţi dispune de competențe lingvistice și diplome recunoscute pentru a asigura traduceri fidele, rapide şi corecte în/din toate limbile Uniunii Europene, la prețuri competitive.
Nu ezitați să ne contactați pentru o cotaţie personalizată de preţ la 0729 TRADUC, 0729 87 23 82 sau prin formularul de contact de pe site-ul nostru www.tradoteca.ro
