„Putin vrea ca noi să simțim că n-avem timp - când și el are un ceas care ticăie”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Invazia Ucrainei nu s-a desfășurat așa cum Putin s-a așteptat, iar acum are motive să se teamă atât de cetățenii nemulțumiți, cât și de oficialii care ar putea dori să-i ia locul la putere, explică Fiona Hill, într-o analiză pentru publicația americană Foreign Policy. Următorul moment de răscruce pentru președintele rus e aproape: anul 2024, când i s-ar încheia actualul mandat, subliniază specialista în spațiul rus.
Cuprins:
Care este strategia Kremlinului în războiul din Ucraina pe termen mediu și lung? Cele mai multe analize sugerează că Putin așteaptă venirea sezonului rece pentru ca lipsa petrolului și a gazelor să divizeze societatea occidentală în privința sancțiunilor impuse Rusiei. În acest caz, timpul nu pare să lucreze în favoarea Ucrainei și a aliaților săi.
Într-un interviu pentru Foreign Policy, Fiona Hill explică de ce această abordare face parte de fapt din războiul informațional pe care îl duce propaganda rusă. „Acest tip de mesaje vine, de fapt, de la Kremlin. Putin vrea ca noi să fim cei care dăm înapoi, să ne întrebăm mereu dacă vom reuși, dacă vom putea persevera”, spune specialista în spațiul rus, care l-a cunoscut personal pe liderul rus.
Specializată în Rusia și Europa, Fiona Hill a fost consiliera președinților SUA George W. Bush, Barack Obama și Donald Trump. L-a întâlnit pe Vladimir Putin în repetate rânduri și a scris mai multe volume despre Rusia. Cartea sa, „Mr. Putin: Operative in the Kremlin”, e una dintre cele mai cunoscute lucrări despre președintele rus.
De ce se teme Putin de anul 2024
Fiona Hill contrazice teoria că timpul s-ar scurge în favoarea lui Putin și e de părere că prima bornă va fi anul 2024. „Putin trebuie să fie reales în 2024. A lansat o operațiune militară specială, spunând că se va încheia în câteva zile. Însă a durat. Iar toate mesajele lui Putin de tipul: «Nici n-am început încă. Nu am lovit vârful aisbergului distrugerii și măcelului” sunt destinate ca noi să ne retragem, pentru că și el este îngrijorat cu privire la implicațiile pentru stabilitatea propriului sistem. Până când vom ieși dincolo de adâncimile magice ale iernii și în anul viitor, efectele asupra economiei ruse, din cauza sancțiunilor, indiferent de cât de mare va fi prețul gazului și petrolului, se vor face simțite”.
Fiona Hill crede că președintele rus ar putea vedea anul 2024 ca o repetare a perioadei 2011-2012. Atunci, Putin a revenit la funcția de președinte al Rusiei - pe care o schimbase pentru cea de premier -, iar mii de cetățeni au protestat în Moscova, Sankt Petersburg și în alte centre urbane.
Putin știe că există multă nemulțumire ascunsă. Oamenii par să sprijine operațiunea militară specială atât timp cât copiii elitelor nu sunt carne de tun pe front.Fiona Hill:
Ce i-ar scoate pe ruși în stradă în număr mare
Hill amintește și de protestele sporadice care deja au loc în Rusia față de acțiunile militare din Ucraina: revoltele cetățenilor din Buriatia - o republică din orientul îndepărtat al Rusiei, de la granița cu Mongolia - de unde au fost mobilizați mulți soldați în Ucraina, protestele femeilor care și-au pierdut soții sau fiii în război, dar și dificultățile cu care se confruntă autoritățile în a recruta noi militari în republici ca Daghestan.
Trebuie să fim atenți la momentul când pe oameni încep să-i doară buzunarele. Cele mai mari proteste din lungul mandat al lui Putin ca președinte și premier al Rusiei, începând cu 2000, au fost legate de problemele economice. Dar și de acest sentiment al nedreptății cu privire la menținerea lui la putere.Fiona Hill:
Cum ar putea pierde Putin puterea
Stabilitatea socio-economică îl va îngrijora tot mai mult pe Putin până în 2024 și dintr-un alt motiv, crede Fiona Hill: „Există oameni în jurul lui care cred că nu e justificat să aibă următorul set de două mandate”.
Vladimir Putin ar fi trebuit să-și încheie mandatul în 2024, însă și-a extins posibilitatea de a rămâne în funcție încă 12 ani, după ce a modificat Constituția în 2020. Astfel, ar putea rămâne liderul Rusiei până în 2036, când va avea 80 de ani.
„Cu cât e mai slăbit și cu cât pare mai puțin legitim, cu atât e mai puțin popular și cu atât alții vor fi determinați să încerce să intre în lupta pentru succesiune. Putin vrea să pună capăt acestui conflict. Vrea să pară legitim. Vrea ca noi să simțim că n-avem timp - când și el are un ceas care ticăie”, explică Fiona Hill.
„Deja suntem în al treilea război mondial”
„Putin a fost un președinte de război de la bun început”, spune Fiona Hill, făcând aluzie la al doilea război cecen. În 1999, an când Putin a devenit premier și ulterior președinte, forțele ruse au dus un blitzkrieg brutal împotriva republicii din Caucaz. După capturare, capitala Groznîi a fost descrisă de ONU drept „cel mai distrus oraș de pe pământ”.
„Putin a fost modelat de bombardamente și de războiul din Cecenia la fel de mult cum a fost George W. Bush de atacurile de la 9/11 și de războaiele din Irak și Afganistan”, scria Ben Judah, în cartea „Fragile Empire”, în acord cu alți analiști ai spațiului rus.
„Deja suntem în al treilea război mondial, în sensul că aceasta este o epocă a războiului. Există un război informațional. Deja Putin a anexat un teritoriu”, susține fosta consilieră prezidențială.
Primul Război Mondial nu a fost unul nuclear, dar s-au folosit gazul muștar și clorul. Putin deja a folosit noviciok, poloniu și tot felul de alte arme chimice ca să-l ajute pe președintele sirian Bashar al-Assad.Fiona Hill:
Amenințarea cu butonul nuclear, o meteahnă mai veche a Kremlinului
Fiona Hill spune că președintele rus are deja un obicei în a găsi justificări pentru acțiunile sale ilegale. „Uneori dă vina pe NATO. Alteori dă vină pe UE. Și încearcă mereu să găsească probleme ca să facă apel la butonul nuclear pe care să-l apese pentru a speria lumea”.
Fiona Hill își amintește de Summitul G20, care a avut loc la Osaka, în Japonia, în 2019. Atunci, ea a stat între fostul președinte american Donald Trump și Vladimir Putin, iar președintele rus l-a amenințat pe Trump cu o criză nucleară, în contextul în care SUA s-au retras din Tratatul privind forțele nucleare cu rază medie de acțiune.
„Aliații tăi europeni nu vor vrea să se întoarcă la era crizei euro-rachetelor”, i-ar fi spus Putin lui Trump, amintind de criza din 1979, când NATO a decis să aibă mai multe arme nucleare cu rază medie de acțiune în Europa Occidentală.
Ce va face în următoarele luni președintele rus? Va încerca să-și facă viața cât mai ușoară, spune Hill. „Rusia poate continua să terorizeze pe toată lumea și să arunce rachete peste tot. Poate să continue să pună embargo asupra cerealelor. Presupunerea lui Putin este că turcii, libanezii, Uniunea Africană și toți ceilalți vor începe să facă presiuni asupra Occidentului, pentru că el le spune: «Ăsta e rezultatul sancțiunilor lor».”
Jocul lui Putin este să ne înfrângem pe noi înșine, de fapt, pentru că nu ne putem imagina să susținem acest sistem timp de câțiva ani.Fiona Hill:
Ce înseamnă pentru Putin o victorie în Ucraina
Când a inițiat invazia în Ucraina, președintele rus a spus că obiectivul său militar e să șteargă Ucraina de pe hartă. A susținut că țara vecină este, de fapt, o națiune inexistentă, fiind o colonie ce aparține Rusiei. „Cu siguranță vede un succes dacă ia toată regiunea Donbas, cu Donețk și Luhansk. Însă riscul e să declare o pauză a operațiunilor sau un armistițiu temporar, în încercarea de a consolida acele câștiguri, dar n-ar fi altceva decât un armistițiu în ceea ce e un conflict în desfășurare”, atrage atenția fosta consilieră prezidențială.
„Cea mai mare parte a țărilor din emisfera sudică au refuzat să condamne Rusia. Iar India, de exemplu, a crescut cantitatea de petrol nerafinat pe care o cumpără de la Rusia. Când Putin se uită la răspunsul global la războiul din Ucraina - atât în Vest, cât și în restul lumii - cum credeți că analizează lucrurile?”, continuă Hill.
În emisfera sudică și în special în Africa, oamenii încă au memoria perioadei coloniale, când URSS era văzută drept liderul mișcării de nealiniere și al forțelor marxiste de eliberare din epoca post-colonială, explică Hill.
Cum se folosește Putin de această experiență istorică? În retorica propagandei de la Kremlin - care prinde tot mai mult teren în sud, spune specialista -, Rusia nu se prezintă ca o putere imperială care vrea să ia înapoi o colonie, ci susține că duce un război prin intermediari (proxy war) cu NATO, cu SUA și cu tot Occidentul. În această logică, argumentează că sancțiunile occidentale cresc prețurile la alimente și combustibili fosili.
Un alt actor important în acest context rămâne China. NATO a definit țara comunistă drept „un pericol”. Iar „China cu siguranță se teme că, dacă Rusia va fi înfrântă în Ucraina, asta va avea un efect de domino”, spune Fiona Hill. „China este implicată activ în propaganda și dezinformarea ruse”, continuă fosta consilieră prezidențială. Și în noul context internațional, Rusia este decuplată de la Occident și devine tot mai dependentă de China.
Foto: Hepta, EPA
