Raed Arafat folosește trei cazuri de intervenții dezastroase, Apuseni, Siutghiol și Colectiv, pentru a exemplifica modul în care trebuie să se intervină în situații de urgență
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Raed Arafa a declarat într-o conferință susținută în Israel că intervenția pompierilor și a serviciilor de urgență în cazurile Apuseni, Siutghiol și Colectiv a fost corectă, dar acuză presa că a denaturat adevărul.
Raed Arafat a publicat pe pagina sa de Faceboook prelegerea pe care a susținut-o la o conferință din Israel în care a vorbit despre felul în care guvernele și mass-media influențează percepția publicului asupra serviciilor de urgență.
Secretarul de stat a folosit în prezentarea sa trei cazuri extrem de mediatizate și criticate de presa din România: prăbușirea avionului din Apuseni, elicopterul SMURD prăbușit în lacul Siutghiol și incendiul de la Colectiv.
În prelegerea sa, Arafat susține că intervențiile în fiecare dintre cele trei cazuri au fost făcute corect, dar acuză mass-media și politicienii că au denaturat adevărul. Secretarul de stat spune că felul în care au fost prezentate aceste intervenții de media și presiunile politice au făcut ca ele să fie percepute ca misiuni eșuate.
Potrivit postării sale alături de video, din auditoriul în fața căruia a făcut prezentarea au făcut parte peste 1000 de persoane din toate continentele și înalți reprezentanți ai ONU.
”Scopul prezentării a fost modul în care lumea politică și mass media, fără să generalizam, abordează problema situațiilor de urgență în România”, a scris Arafat alături de filmare.
El mai spune că aceste probleme nu sunt prezentate doar în România și că ”problema atacării sectorului de urgență, problema știrilor false (fake news), și problema modului de abordare politică a situațiilor de urgență, devin din ce în ce mai mult probleme grave asupra cărora trebuie atrasă atenția la nivel înalt pe plan mondial”.
În concluziile prezentării sale, Raed Arafat scrie că toate aceste ”probleme” au efecte negative asupra sistemelor de răspuns la urgența și duc la pierderea încrederii populației în sistemele de urgență.
Printre efectele negative, secretarul de stat spune că sunt lipsa interesului pentru ocuparea funcțiilor de conducere în cadrul instituțiilor, comandanții care refuză să rămână în instituții după ce ajung la vârsta de pensionare, teama de a lua decizi, de a fi anchetați de procurori sau lipsa de încredere.
”Cel mai periculos lucru pe care politicienii îl pot face este să își atace propriile sisteme de urgență. Ar trebui să le ajute să se dezvolte și să se îmbunătățească, pentru că în caz contrar determină pierderea încrederii populației, iar atunci când ai un caz urgență majoră, populația nu va mai asculta de serviciile de urgență”, a concluzionat Arafat.
