Rambo de Brăila are gene lungi și adoră copiii. Sabina Solomon, luptătoare în trupele Poliției Militare, a lucrat ca educatoare la grădiniță până să treacă la arme
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
În urmă cu mai bine de un an, Sabina Solomon lucra într-un mediu cât se poate de pașnic, printre copii de cel mult 5-6 an, pe care îi pregătea pentru clasa întâi. De atunci a lăsat totul în urmă și s-a avântat într-o lume dură, a armelor, unde pericolul și chiar moartea pândesc la fiecare pas. Fosta educatoare a devenit luptătoare în trupele Poliției Militare ale Armatei Române.
Patru elicoptere de asalt UH-60 Black Hawk sunt așezate strategic pe pista de aterizare a Bazei Militare Kogălniceanu. Instructori din cadrul Forțelor Terestre ale SUA își iau rapid în primire “elevii”, pe colegii lor de la Poliția Militară a Armatei Române, și declanșează o operațiune care trebuie să se deruleze fără nici cea mai mică greșeală: îmbarcarea și debarcarea rapidă, dar în condiții de extremă siguranță, în elicoptere de asalt. Un exercițiu aparent simplu, însă vital atunci când această manevră militară se derulează cu inamicul în ceafă, pe un câmp de luptă unde se trag focuri de armă din toate direcțiile. “Țeava armei să fie îndreptată în jos, degetul să nu stea pe trăgaci, ci pe garda acestuia. O dată îmbarcați, ocupați-vă locurile și legați-vă centurile așa cum vi se va arăta. Ultimul îmbarcat închide ușa elicopterului. Tot el este cel cel care va coborî primul la destinație, la desant” , li se explică în engleză militarilor români.
[libgallery id="1801987"]
Foto: Vlad Chirea
Cinci ani a lucrat cu prichindei
Printre cei ce executau ca la carte exercițiile premergătoare unui zbor de pregătire până la Babadag am zărit și silueta unei femei echipată ca pentru război, care “trăgea” cot la cot cu camarazii ei. Când instructorii americani s-au convins că pentru luptătorii români îmbarcarea în elicopterele de asalt, debarcarea și pregătirea pentru misiune în formație de luptă nu mai au nici un secret, militarii au primit o scurtă pauză. Să-și mai tragă sufletul. Atunci am reușit să stăm de vorbă cu una dintre cele câteva femei care fac parte din trupele Poliției Militare. Soldatul Sabina Solomon. Cum a “aterizat” ea într-o lume a bărbaților, a armelor și a războiului? Poate părea de necrezut, dar până acum ceva mai bine de un an, tânăra în vârstă de 29 de ani era... educatoare! Cinci ani lucrase cu prichindei, într-o grădiniță din Brăila. Acolo, “armele” ei erau hârtia creponată, plastilina, creioanele colorate și abecedarul, iar “aliați” i-au fost micuții cu vârste cuprinse între trei și lase anișori. Nu pusese în viața ei mâna pe un pistol mitralieră, iar elicoptere văzuse doar la televizor, în filme. De zburat cu ele nici măcar nu visase. “Acum un an eram educator suplinitor la Grădinița 11 din Brăila. Mi-a plăcut tare mult să lucrez cu copilași, parcă erau toți ai mei, așa de mult țineam la ei. Și acum îmi e dor de ei, pentru că, în cei cinci ani, mă atașasem de micuți” , încearcă să se facă auzită fosta educatoare în zgomotul asurzitor al elicei elicopterului care o aștepta cu motoarele turate la maximum.
Unchiul și fratele ei sunt în Armată
De la sala de clasă până la câmpul de luptă a fost doar un pas. Unul care a schimbat complet cursul vieții pașnice, liniștite, pe care brăileanca o ducea în orașul natal, într-o lume în care se înconjurase de copii. E drept că nu e prima care o apucă pe această cale - unchiul și fratele ei au îmbrăcat haina militară.
După o rundă de discuții cu părinții, a bătut la ușa Armatei pentru un loc printre soldați. “M-am gândit bine, m-am sfătuit cu părinții și am luat hotărârea să dau examen la Câmpulung Moldovenesc. Am luat, dar fără loc. Am crezut că am ratat, dar am fost sunată că e un loc aici, la Baza Kogălniceanu. Și iata-mă la Poliția Militară!” , povestește acum zâmbind soldatul Sabina Solomon.
De frică Sabina spune că nici nu se pune problema. E pregătită chiar și pentru confruntări reale, în Irak sau în Afganistan. Sau oriunde o va trimite țara. Știe că ăsta e drumul ei. Unul pe care vrea să meargă până la capăt. Pas cu pas. Grad cu grad. De la soldat la... cine știe?
Părinții îi sunt alături, la fel și soțul ei, Dan, în vârstă de 30 de ani, care lucrează ca asistent medical în Anglia. “La noi e invers. Zici că eu sunt bărbatul în casă. Eu sunt militar, iar el e asistent medical” , glumește fosta educatoare echipată acum ca pentru război.
