Raport: Despăduririle ilegale costă România 6 miliarde de euro pe an. Activiștii de mediu spun că banii din Planul de Reziliență nu vor salva pădurile și cer legi noi
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Defrișările ilegale nu afectează doar pădurile, ci și solul, iar în timp, acestea duc la eroziune, creșterea riscului de inundații și probleme în agicultură. Planul Național de Redresare și Reziliență a prevăzut 1,5 miliarde de euro pentru împăduriri și protejare a biodiversității. Bani insuficienți, atrag atenția activiștii de mediu, care cer legi mai drastice.
Cuprins:
Exploatarea intensivă a pădurilor produce anual o pierdere de 6 miliarde de euro pentru România, iar efectul se reflectă inclusiv la nivel european, având în vedere că pădurile românești absorb 6% din dioxidul de carbon emis în Uniunea Europeană, se arată în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Acesta citează date din raportul de țară realizat de Comisia Europeană în anul 2020.
Raportul mai precizează că exploatarea forestieră ilegală se ridică în România la 20 de milioane de metri cubi pe an. Spre comparație, cantitatea exploatată legal se ridică la 18 milioane de metri cubi.
Mai departe, tăierile ilegale duc la reducerea capacității naturale de captare a dioxidului de carbon, pierderea semnificativă a biodiversității și creșterea riscurilor de dezastre, mai arată raportul de țară.
Anual, pădurile României absorb 25,4 milioane de tone de dioxid de carbon, conform documentului.
43% din suprafața agricolă, afectată
PNRR și raportul de țară pictează un peisaj sumbru pentru România:
- teritoriul țării noastre este acoperit cu păduri în proporție de 29%, însă procentul optim de împădurire este de 40%;
- 13% din suprafața României este ocupată de suprafețe inundabile, „aspect determinat inclusiv de exploatarea excesivă a pădurilor”;
- în perioada 2002-2012, România a înregistrat cel mai mare număr de decese cauzate de inundații și cu cele mai multe locuințe deteriorate din Uniunea Europeană;
- costurile directe totale ale inundațiilor din respectiva perioadă au fost estimate la 3,6 miliarde de euro;
- degradarea terenurilor afectează 6,3 milioane de hectare cu folosință agricolă, respectiv 43% din suprafața agricolă a țării;
- în România s-a înregistrat în ultima perioadă o frecvență mai mare a fenomenelor meteorologice extreme, în ultimele două decenii fiind afectată de inundații ale bazinelor hidrografice și ale zonei costiere, precum și de secete severe;
- în absența unor politici privind schimbările climatice, România va ajunge la o pierdere de aproximativ 8-10 % din Produsul Intern Brut pe cap de locuitor până în anul 2100.
Finanțare de 1,5 miliarde de euro
Programul de împădurire a României și protejare a biodiversității are propusă o finanțare de 1,5 miliarde de euro prin PNRR.
Acesta își propune limitarea tăierilor ilegale, realizarea de mijloace digitale de supraveghere și control a pădurilor, înființarea de pepiniere publice și împăduriri pe terenurile calamitate.
Nu se precizează însă o țintă anume privind suprafețele ce ar urma să fie împădurite.
De asemenea, se mai menționează protejarea biodiversității, crearea unei rețele naționale de arii urbane protejate, actualizarea planurilor de management pentru zonele protejate și management durabil în fondul cinegetic, la pachet cu eliminarea pestei porcine africane care afectează animalele sălbatice.
Ce spun activiștii de mediu
Libertatea a contactat mai mulți activiști de mediu pentru a comenta informațiile prezentate în PNRR.
Radu Vlad, coordonatorul programului de păduri al WWF România (World Wide Fund), spune că nu este clar cum au calculat experții Comisiei Europene cele 6 miliarde de euro, deoarece amploarea tăierilor ilegale nu este știută cu adevărat.
Dacă zicem că tăierile ilegale contribuie la cele 6 miliarde de euro pagubă, atunci da, este corect. Dar să spunem că doar ele sunt 6 miliarde... nu știm. Cert e că tăierile ilegale sunt un pericol pentru pădurile României. În momentul de față, România nu știe nici cât lemn recoltează legal. Nu avem nici măcar un registru actual cu pădurile și proprietarii de păduri. Avem 1,5 milioane de hectare de păduri, din 7 milioane de hectare cât are în total România, la care nu știm proprietarii.Radu Vlad:
Războiul cifrelor
Valentin Sălăgeanu, coordonator de campanii la Greenpeace, spune că cifra de 20 de milioane de metri cubi tăiați anual ilegal în România a fost calculată pe baza Inventarului Forestier Național (IFN).
Datele acestuia sunt însă un subiect de acuzații și contestații. Gheorghe Mihăilescu, directorul din 2019 al Romsilva, ironiza la acel moment posibilitatea ca 38 de milioane de metri cubi de lemn să fie tăiate an de an din pădurile României, după cum scria atunci Digi24.
Ciprian Gălușcă, coordonator al campaniei Greenpeace pentru păduri și biodiversitate, spune că valoarea lemnului tăiat ilegal este de două miliarde de euro, iar restul până la 6 miliarde sunt efectele economice asociate.
Conform estimărilor noastre, două miliarde de euro este valoarea lemnului tăiat ilegal. Sunt 20 de milioane de metri cubi tăiate ilegal și 18 milioane de metri cubi exploatate legal. Mai departe sunt implicațiile de evaziune fiscală, dezvoltarea economică pe orizontală etc. Apoi alte 500 de milioane de euro au fost plătite în ultimii 10 ani ca despăgubiri pentru secetă de către stat.Ciprian Gălușcă:
Controale și amenzi
Radu Vlad spune că statul trebuie să facă mai multe controale în teren, deoarece doar 1% din transporturile de lemn sunt controlate.
„În programul SUMAL (Sistemul de Urmărire a Materialului Lemnos - n.r.) vezi trasabilitatea hârtiilor, nu a lemnului. Trebuie făcute controale la prima plasare pe piață a lemnului, adică la drumul din pădure până la primul depozit”, spune acesta.
Activistul de mediu cere creșterea amenzilor pentru cei prinși că transportă ilegal lemn. El a făcut și o comparație cu transportul public de călători.
„Când amenda e mai mică decât prețul biletului, nu mai cumpără nimeni bilet. La noi, doar 1% din transporturi sunt verificate și dacă hoții sunt prinși, amenda este între 100 și 5.000 de lei. Trebuie amenzi mai mari și controale în teren”, mai spune Radu Vlad.
Banii ajung pentru 100.000 de hectare de pădure
Legat de împăduriri, acesta spune că dacă s-ar face împăduriri de toți cei 1,5 miliarde de euro, banii ar ajunge doar pentru 100.000 de hectare, echivalentul a 0,4% din teritoriul național.
„Și e greu de crezut că se vor face, pentru că după 1990 s-au împădurit doar 50.000 de hectare. Trebuie schimbat cadrul legislativ, proprietarii de terenuri nu vor să facă împăduriri pentru că pierd subvențiile agricole. La fel, trebuie scăzută TVA pentru lemnul cumpărat de populație, ca să nu mai avem evaziune fiscală. Pentru perdele forestiere trebuie exproprieri”, precizează coordonatorul programului de păduri al WWF România.
Ultima factură din PNRR trebuie tăiată în 2026, astfel că trebuie să ne mișcăm foarte repede. Și asta pentru că o pădure necesită minimum 5 ani de îngrijire după împădurire.Radu Vlad:
Ciprian Gălușcă, coordonator al campaniei Greenpeace pentru păduri, insistă și el asupra ideii că trebuie cooptați fermierii, în caz contrar, nu vor exista mari progrese cu plantarea de copaci.
