Livetext Război în Iran, ziua 24. Marea Britanie transferă sisteme de apărare în Golf / Netanyahu vrea continuarea atacurilor în Iran, chiar dacă Trump cere negocieri de pace

Președintele iranian Masoud Pezeshkian a discutat luni cu prim-ministrul pakistanez Shehbaz Sharif, în contextul apariției unor informații precum că Islamabadul ar puta organiza săptămâna aceasta discuții dee pace între Teheran și Washington.

Pezeshkian susține că a cerut în cadrul convorbirii telefonice cu Sharif ca țările islamice să nu permită Statelor Unite și Israelului să le folosească teritoriile și facilitățile pentru a lansa atacuri împotriva Iranului.

„Dacă nu pot opri continuarea războiului și a agresiunii, trebuie cel puțin să se abțină de la a permite continuarea atacurilor ilegale împotriva Iranului, deoarece acest lucru ar duce la un război mai amplu și la o insecuritate mai mare în regiune”, a transmis președintele iranian.

Donald Trump intenționează să încheie războiul împotriva Iranului până pe 9 aprilie, iar primele negocieri directe dintre Washington și Teheran ar putea avea loc săptămâna aceasta, în Pakistan, relatează publicația israeliană Ynet.

Informația provine de la o sursă israeliană, care sugerează că administrația Trump negociază cu șeful Parlamentului iranian, Mohammad Bagher Ghalibaf.

Ziarul francez Le Figaro scrie de asemenea că Ghalibaf ar fi implicat în negocierile cu SUA. Informația a fost confirmată de o sursă politică israeliană.

Mohammad Bagher Ghalibaf (64 de ani), o figură de prim-plan, un fost comandant al Gărzilor Revoluționre şi un apropiat al defunctului lider suprem iranian Ali Khamenei. Eventuala sa implicare în negocieri semnalează un nivel de decizie înalt, care-i permite totodată regimului de la Teheran să dezmintă public orice discuţie, notează Le Figaro.

Armata israeliană a efectuat luni seara un nou atac la periferia de sud a Beirutului, la doar câteva ore după un apel de evacuare a zonei, informează AFP, care citează presa locală.

Imaginile obținute de AFP de la fața locului arată un nor gros de fum ridicându-se deasupra suburbiilor sudice, considerate un bastion al Hezbollah.

Premierul israelian Benjamin Netanyahu a declarat luni că Israelul își continuă atacurile în Iran și Liban, rămânând hotărât să își protejeze „interesele vitale în orice circumstanțe”, transmite AFP.

„Astăzi am vorbit cu prietenul nostru, președintele Trump”, a anunțat premierul israelian într-un scurt mesaj video distribuit de biroul său.

Președintele american „crede că există o oportunitate de a fructifica succesele extraordinare (militare obținute până acum – n.r.), pentru a atinge obiectivele de război în cadrul unui acord care va păstra interesele noastre vitale”.

„În același timp, continuăm să atacăm atât Iranul, cât și Libanul”, a adăugat Netanyahu. „Ne vom proteja interesele vitale în orice circumstanțe”, a conchis premierul israelian.

Foreign Office l-a convocat pe ambasadorului Iranului la Londra, Seyed Ali Mousavi, în urma inculpării a doi iranieni suspectaţi de spionarea unor locuri asociate comunității evreiești.

„Excelenţa sa Seyed Ali Mousavi a fost convocat de către secretarul însărcinat cu Orientul Mijlociu, Hamish Falconer”, a anunţat un purtător de cuvânt al Foreign Office.

El a citat „inculparea recentă a două persoane, un cetăţean iranian şi un cetăţean britanico-iranian, în virtutea Legii securităţii naţionale”.

„Acest guvern va lua toate măsurile necesare pentru a proteja poporul britanic şi va denunţa acţiunile periculoase şi destabilizatoare ale Iranului pe teritoriul său şi în alte părţi în străinătate”, a declarat purtătorul de cuvânt, citat de AFP.

Președintele american a declarat că emisarul său pentru Orientul Mijlociu, Steve Witkoff, și consilierul său apropiat și ginerele său, Jared Kushner, au vorbit cu reprezentanți ai Iranului duminică și că discuțiile vor continua luni.

„Am avut discuții foarte, foarte solide. Vom vedea unde ne vor duce. Avem puncte, puncte majore de acord, aș spune, aproape toate punctele de acord… am avut discuții foarte solide, domnul Witkoff și domnul Kushner le-au avut”, a declarat Trump în fața reporterilor în Florida.

Într-un comentariu ulterior la Memphis, în Tennessee, el a evidențiat șansele unui acord: „Cu Iranul, negociem de mult timp, iar de data aceasta, ei vorbesc serios”.

„Acordăm cinci zile, apoi vom vedea unde ne duce asta. Aș spune că, la sfârșitul acestei perioade, cred că ar putea fi o înțelegere foarte bună pentru toată lumea”, a adăugat Trump.

Liderul de la Casa Albă a refuzat să spună cu ce lideri din Iran discută Statele Unite, dar a precizat că nu este vorba despre ayatollahul Mojtaba Khamenei. Trump a susținut că Iranului „i-au mai rămas câțiva lideri”. „Discutăm cu omul despre care cred că e cel mai respectat și lider”, a spus Donald Trump. 

Marea Britanie desfășoară mai multe sisteme de apărare aeriană în Golf, în special în Bahrain, pentru a-și proteja aliații de atacurile iraniene, a anunțat luni premierul Keir Starmer, potrivit AFP.

„Colaborăm cu industria (de apărare britanică – n.r.) pentru a distribui rachete de apărare aeriană partenerilor noștri din Golf, desfășurăm rapid sisteme de apărare aeriană cu rază scurtă în Bahrain”, a spus premierul, audiat de o comisie parlamentară, adăugând că această problemă „a apărut ca urgență în acest weekend”.

„Procedăm în același mod cu Kuweitul și Arabia Saudită”, a dat asigurări el.

De asemenea, Marea Britanie a autorizat Statele Unite să utilizeze două din bazele sale aeriene pentru operațiuni „defensive” împotriva regimului din Iran.

Purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian de Externe susține că nu au loc negocieri între Teheran și Washington, iar poziția Republicii Islamice cu privire la Strâmtoarea Ormuz și condițiile pentru încheierea războiului rămân neschimbate.

Într-o declarație făcută pentru IRNA, Esmail Baghaei a declarat că în ultimele zile au fost transmise mesaje prin intermediul mai multor „țări prietene”, dar nu au avut loc negocieri.

Potrivit lui Baghaei, regimul de la Teheran a răspuns în conformitate cu „pozițiile sale de principiu” și a emis avertismente cu privire la „consecințele grave” ale oricărui atac asupra infrastructurii vitale a Iranului.

El a subliniat că orice atac împotriva infrastructurii energetice a Iranului va primi un răspuns „decisiv, imediat și eficient” din partea forțelor armate iraniene.

„Nu au avut loc negocieri cu SUA, iar știrile false sunt folosite pentru a manipula piețele financiare și petroliere și pentru a scăpa de mlaștina în care sunt prinse SUA și Israel”, a spus și președintele Parlamentului iranian, Mohammad-Bagher Ghalibaf.

Premierul britanic a salutat luni informaţiile privind negocierile dintre Statele Unite şi Iran, după ce Donald Trump a anunţat că Washingtonul a purtat discuţii ”productive” cu Teheranul în vederea unei încetări a ostilităţilor, relatează AFP.

„Salut informaţiile despre negocierile dintre Statele Unite şi Iran”, a declarat Starmer într-o audiere într-o comisie parlamentară.

Regatul Unit „era la curent cu aceste discuţii”, a precizat el.

Donald Trump a afirmat luni că „o schimbare de regim” este în curs în Iran și a amenințat totodată că „va continua cu bucurie bombardamentele ” în cazul eșuării negocierilor lansate, potrivit lui, cu un grup de lideri iranieni, printre care „un oficial de rang înalt”, relatează AFP.

În ceea ce-l privește pe noul ghid suprem al Republicii Islamice Iran, Mojtaba Khamenei, Donald Trump a spus că acesta este „indisponibil” și nu este implicat în dialog.

Un reporter de la publicația americană Axios relatează că Turcia, Egiptul şi Pakistanul au transmis mesaje între SUA şi Iran. Potrivit acestuia, oficiali de rang înalt din Turcia, Egipt şi Pakistan au purtat discuţii separate cu emisarul american pentru Orientul Mijlociu Steve Witkoff şi cu ministrul iranian de externe Abbas Araqchi. Jurnalistul precizează că Turcia, Egiptul şi Pakistanul au transmis mesajele între SUA şi Iran în ultimele două zile, într-un efort de a dezamorsa tensiunile.

Informaţia vine pe fondul unor relatări contradictorii. Donald Trump a susținut luni că SUA şi Iranul poartă negocieri şi a decis, în consecință, să amâne cu cinci zile punerea în aplicare a ultimatumului său cu privire la bombardarea centralelor electrice ale Iranului, dacă Republica Islamică nu deblochează Strâmtoarea Ormuz. 

La scurt timp după, mai multe agenţii iraniene apropiate Gărzilor Revoluţionare şi regimului au dezminţit negocierile evocate de Trump.

Donald Trump a declarat luni, într-o convorbire telefonică cu AFP, că totul „merge foarte bine” în ceea ce priveşte Iranul, la scurt timp după ce a anunţat pe reţeaua sa Truth Social că lansarea unor negocieri cu Teheranul în vederea încetării ostilităţilor.

„Totul merge foarte bine”, a spus preşedintele american, care se pregătea să părăsească Florida pentru o deplasare la Memphis (sud).

Cancelarul german Friedrich Merz şi-a exprimat luni recunoştinţa faţă de decizia lui Donald Trump privind amânarea atacurilor asupra centralelor electrice iraniene şi deschiderea negocierilor directe cu regimul de la Teheran.

„Sunt recunoscător că (Donald Trump – n.r.) a declarat astăzi că amână acest lucru cu cinci zile şi că a deschis acum şi posibilitatea unor contacte directe şi imediate cu conducerea iraniană”, a declarat cancelarul în cadrul unei conferinţe de presă.

Regimul din Iran a respins luni afirmațiile lui Donald Trump potrivit cărora Teheranul și Washingtonul sunt implicate în negocieri „productive” pentru a pune capăt războiului, relatează DPA, potrivit Agerpres.

Teheranul nu are contacte cu Trump, nici măcar prin mediatori, scriu agențiile iraniene de stat Fars și Tasnim, apropiate de Gărzilor Revoluționare.

Oficialii israelieni par nemulțumiți de evoluțiile recente, semnalând încă din a doua săptămână a războiului că Donald Trump ar putea încheia conflictul prematur – lucru pe care îl consideră benefic pentru Iran și Hezbollah.

Potrivit presei israeliene, surse anonime au declarat autorității israeliene de radiodifuziune că încetarea ostilităților în Iran, în timp ce țara controlează încă mișcarea prin Strâmtoarea Ormuz, ar echivala cu o capitulare strategică.

Se așteaptă o rezistență semnificativă din partea Israelului, deoarece acesta încearcă să-l convingă pe Trump să continue războiul.

Agenția de știri semi-oficială Mehr a publicat o declarație a Ministerului de Externe al Iranului, în care se precizează că nu există dialog între Teheran și Washington.

Comentariile lui Trump vizează reducerea prețurilor la energie și câștigarea timpului pentru implementarea planurilor sale militare, se arată în declarație.

Se adaugă că există „inițiative” din partea țărilor din regiune pentru a reduce tensiunile, dar că preocupările lor ar trebui transmise Washingtonului, „partea care a început acest război”.

Iranienii nu sunt dispuși și nu vor să continue acest război – spun că le-a fost impus lor și regiunii. Probabilitatea ca ei să refuze o ofertă din partea lui Trump este mică.

Ei spun că americanii și israelienii sunt cei care au inițiativa de a pune capăt războiului – nu au spus niciodată că nu vor opri războiul cu orice preț.

Ei au spus că, dacă există garanții și au loc negocieri suplimentare și dacă nu se va repeta același tip de agresiune sau orice fel de agresiune împotriva Iranului în viitor și dacă există dorința de a găsi un acord durabil, atunci sunt sigur că iranienii nu vor spune nu.

Prețurile petrolului au scăzut cu peste 13% după ce Trump a declarat că va ordona armatei să amâne orice atacuri împotriva centralelor electrice și a infrastructurii energetice iraniene.

Contractele futures pentru petrolul Brent au scăzut cu aproximativ 17 dolari, sau 15%, până la un minim al sesiunii de 96 de dolari pe baril, până la ora 11:08 GMT, în timp ce țițeiul american West Texas Intermediate a scăzut cu 13 dolari, sau aproximativ 13,5%, până la un minim al sesiunii de 85,28 dolari.

Acest lucru se întâmplă după ce prețurile petrolului au crescut peste 100 de dolari pe baril, deoarece atacurile Iranului asupra navelor au închis de facto Strâmtoarea Hormuz.

Donald Trump anunță pe Truth Social o pauză a atacurilor împotriva Iranului pe fondul discuțiilor pe care cele două părți le-au purtat.

Președintele Trump a anunțat că Statele Unite și Iranul au avut ceea ce a descris ca fiind „conversații foarte bune și productive” în ultimele două zile.

Conform declarației, Trump a ordonat Departamentului de Război să amâne orice atacuri militare asupra centralelor electrice și a infrastructurii energetice iraniene timp de cinci zile, în funcție de progresul continuu al negocierilor.

„Sunt încântat să raportez că Statele Unite ale Americii și Iran au avut, în ultimele două zile, conversații foarte bune și productive privind o rezolvare completă și totală a ostilităților noastre în Orientul Mijlociu. Bazându-mă pe tonul acestor conversații aprofundate, detaliate și constructive, care vor continua pe tot parcursul săptămânii, am instruit Departamentul de Război să amâne orice și toate atacurile militare împotriva centralelor electrice și a infrastructure energetice iraniene pentru o perioadă de cinci zile, sub rezerva succesului întâlnirilor și discuțiilor în curs. Vă mulțumesc pentru atenția acordată! Președintele Donald J. Trump”

Relatările din presa israeliană spun că pasagerii de pe Aeroportul Ben Gurion din Israel, Tel Aviv, au fost evacuați în adăposturi după ce sirenele au fost declanșate în urma lansării unei rachete din Iran.

Canalul 12 a relatat că s-au auzit explozii în centrul Israelului în timpul încercărilor de a intercepta o rachetă care se apropia. Toți pasagerii de pe Aeroportul Ben Gurion au fost mutați în adăposturi în urma alertelor, a declarat postul de radio.

Într-un atac separat, cotidianul Israel Hayom a relatat că resturi de rachetă au deteriorat o clădire din orașul Ashkelon, în sudul Israelului. Ziarul a adăugat că fragmente au căzut și în așezarea Yad Mordechai din sudul Israelului, fără a provoca răniți sau pagube materiale.

Compania aeriană națională israeliană El Al a declarat că își revizuiește operațiunile după ce Ministerul Transporturilor a ordonat o reducere a traficului de pe Aeroportul Internațional Ben Gurion din Tel Aviv.

Compania aeriană, care operează zboruri de repatriere de la începutul războiului din Iran, a cerut autorităților să deschidă Aeroportul Ramon din apropierea orașului Eilat de la Marea Roșie, ca alternativă la Aeroportul Ben Gurion.

Duminică seară, după o evaluare a securității, ministrul Transporturilor, Miri Regev, a optat pentru reducerea numărului de decolări și aterizări de pe Aeroportul Ben Gurion „pentru a preveni riscurile potențiale pentru viața umană”.

Regev a declarat că decizia de a limita zborurile la un singur zbor de sosire, fără limită de pasageri, și un zbor de plecare cu până la 50 de pasageri pe oră a venit după ce peste 140.000 de persoane s-au întors deja în Israel.

La mai mult de patru ore de mers cu mașina de Tel Aviv, Ramon este aproape de Eilat, care se învecinează cu Aqaba, Iordania și Taba, Egipt, unde alte companii aeriene israeliene au operat unele zboruri.

O pană de internet la nivel național, impusă de autoritățile iraniene în întreaga țară, a intrat în ziua 24, potrivit grupului de monitorizare NetBlocks.

Depășind pragul de 552 de ore, pana este „printre cele mai severe înregistrate în orice țară”, a precizat acesta.

„Conectivitatea internațională rămâne indisponibilă publicului larg, în timp ce autoritățile mențin o listă albă selectivă pentru accesul global.”

Prim-ministrul grec Kyriakos Mitsotakis va anunța noi ajutoare pentru a sprijini consumatorii în contextul creșterii prețurilor la energie, generate de conflictul din Iran, a declarat biroul său.

Guvernul a impus luna aceasta o limită de trei luni pentru marjele de profit la combustibil și la zeci de produse de pe rafturile supermarketurilor, pentru a evita speculațiile.

În cursul nopții, au avut loc o serie de atacuri aeriene în sudul Libanului, de la Khiam și Nabatieh, în secțiunea estică a frontierei, până la Chehabiyeh, lângă Tyr. Cel puțin o persoană a fost ucisă în aceste atacuri, potrivit Agenției Naționale de Știri din Liban.

Aceasta este o continuare a atacurilor aeriene care sprijină o operațiune terestră concentrată într-o serie de locații cheie din satele apropiate de granița israeliană, în special Khiam, unde forțele operează în interiorul orașului, dar nu au încă control deplin asupra acestuia.

Hezbollah continuă să lanseze rachete asupra trupelor israeliene care operează în jurul acestui oraș, iar în ultimele 24 de ore a existat un număr record de operațiuni Hezbollah.

De fapt, grupul spune că a efectuat 63 de operațiuni, în mare parte atacuri cu rachete, precum și unele focuri de artilerie și drone.

Imaginea de ansamblu a fost distrugerea infrastructurii civile, podurile fiind vizate, în special podul principal de pe autostrada de coastă. În zorii acestei dimineți, au apărut imagini cu un alt pod care fusese anterior vizat, dar nu fusese distrus complet.

În ultimele 24 de ore, oficiali militari și de securitate iranieni au avertizat împotriva atacurilor asupra centralelor electrice ale țării, după ce președintele american Trump a amenințat că va face acest lucru dacă Teheranul nu deschide Strâmtoarea Ormuz.

Acum, Consiliul Național de Apărare al Iranului a emis o declarație în care spune că orice încercare de a ataca coasta sau insulele iraniene va duce la „minarea tuturor liniilor de comunicații din Golful Persic”. Singura modalitate de a trece prin calea navigabilă este ca țările care nu sunt implicate în război să se coordoneze cu Iranul, a adăugat acesta.

Trump a analizat ideea de a ocupa Insula Kharg, situată la aproximativ 24 km în largul coastei Iranului, în partea de nord a Golfului Persic. Aceasta găzduiește rezervoare de stocare și instalații de pompare a petrolului care reprezintă 90% din exporturile de petrol ale Iranului.

Ebrahim Zolfaghari, purtătorul de cuvânt al sediului central Khatam al Anbiya din Iran, a emis o nouă declarație prin care îl provoacă pe Trump, în contextul în care termenul limită stabilit de președintele SUA pentru redeschiderea completă a Strâmtorii Hormuz se apropie.

„Hei, Trump, ești concediat! Cunoști această propoziție. Îți mulțumesc pentru atenția acordată”, a spus Zolfaghari într-un videoclip în limba engleză.

Iran's central HQ of Khatam Al Anbiya spokesman delivers a direct message to Trump:

“Hey Trump, YOU'RE FIRED! Youre familiar with this sentence. Thank you for your attention to this matter. The Central Headquarter of Khatam al-Anbiya."

Follow: https://t.co/LWoNSpkc2J pic.twitter.com/hAsMvhJGt7
— Press TV 🔻 (@PressTV) March 23, 2026
 

Iranul a promis că va lansa atacuri de represalii dacă SUA își vor continua amenințarea de a ataca rețeaua energetică a țării în cazul în care Strâmtoarea Hormuz va rămâne blocată.

Autoritatea Israeliană de Radiodifuziune relatează că o anchetă privind uciderea unui bărbat israelian în comunitatea Misgav Am din nordul Israelului a condus la concluzia că acesta a fost ucis de focul israelian.

„O baterie de artilerie staționată în apropiere a făcut o greșeală în timp ce trăgea cu artilerie în Liban, iar mai multe dintre obuze au aterizat în interiorul kibuțului”, se arată în raport.

Ofer Moskovitz, în vârstă de 60 de ani, a fost ucis ieri în Misgav Am. Într-o declarație inițială de duminică, armata israeliană a declarat că o rachetă lansată din Liban a provocat victime și pagube, dar a declarat ulterior că „desfășoară o anchetă cuprinzătoare care implică toate autoritățile relevante” în urma incidentului.

Pentru unii, criza energetică tot mai mare din mijlocul războiului dintre SUA și Israel cu Iranul aduce aminte de șocurile petroliere masive din 1973 și 1979, care au declanșat creșterea vertiginosă a prețurilor globale la petrol, penuria de combustibil și panica publică.

Primul șoc din 1973 a venit după ce Statele Unite au furnizat arme Israelului în Războiul de Yom Kippur, în timp ce acesta lupta împotriva unei coaliții de state arabe. Ca răspuns, statele membre arabe ale Organizației Țărilor Exportatoare de Petrol (OPEC) au impus un embargou asupra petrolului SUA și țărilor care sprijineau Israelul.

Consecințele au fost rapide și grele. Prețul petrolului aproape s-a cvadruplat, iar administrația Nixon a implementat raționalizarea combustibilului, ceea ce a dus la cozi lungi la benzinării și discuții naționale despre dependența excesivă de combustibilul străin.

Embargoul a fost în cele din urmă ridicat în 1974 – dar ajutorul a fost de scurtă durată.

Doar câțiva ani mai târziu, în 1979, a izbucnit Revoluția Iraniană – răsturnând șahul și declanșând războiul Iran-Irak. Tulburările au perturbat din nou exporturile de petrol și au devastat economia globală. Ratele șomajului au crescut la niveluri nemaiîntâlnite de la Marea Depresiune – iar prețurile petrolului au rămas ridicate ani de zile, scăzând abia în anii 1980.

Aceste crize au lăsat în cele din urmă țările din Orientul Mijlociu „controlul unei industrii petroliere globale, care anterior fusese în mare parte sub controlul marilor corporații petroliere internaționale (private) și al marii majorități a rezervelor de petrol cunoscute la nivel mondial”, a scris academicianul american Joseph R. Rudolph.

Șeful Agenției Internaționale pentru Energie a avertizat luni că războiul în curs cu Iranul ar putea arunca lumea într-o criză energetică și mai mare decât șocurile petroliere din anii 1970.

Brad Cooper, șeful Comandamentului Central al SUA (CENTCOM), spune că Iranul a vizat din ce în ce mai mult situri civile din regiune „din disperare”, pe măsură ce capacitățile sale militare se deteriorează, potrivit Al Jazeera.

„Aceștia operează într-un semn de disperare… În ultimele două săptămâni, au atacat ținte civile foarte deliberat, de peste 300 de ori”, a declarat el pentru canalul britanic Iran International.

De asemenea, el a subliniat că „la începutul conflictului, vedeai volume mari în zeci de drone și rachete. Nu mai vezi asta. Sunt toate câte una sau două odată”.

Administrația americană susține că capacitatea de tragere a Iranului s-a redus dramatic. În prima săptămână a lunii martie, Pentagonul a declarat că lansările de rachete au scăzut cu 90% față de prima zi de luptă, iar atacurile cu drone au scăzut cu 86%.

Un purtător de cuvânt al sediului Khatam al-Anbiya al IRGC declară că forțele sale au atacat baza aeriană Prince Sultan din Arabia Saudită și Flota a Cincea a SUA din Bahrain, folosind rachete și drone.

Grupul a susținut, de asemenea, că avioane de recunoaștere americane sunt staționate la baza aeriană Prince Sultan, despre care a spus că a fost ulterior vizată de rachete balistice, descriind-o ca fiind un loc cheie pentru desfășurarea și operațiunile militare americane.

Separat, Al Masirah, agenția de știri din Yemen cu legături cu gruparea Houthi, a declarat că grupul susținut de Iran a vizat „Centrul Industriilor Aerospațiale Sioniste” din apropierea bazei aeriene Ben Gurion, folosind drone de atac Arash-2.

Afirmațiile nu au putut fi verificate independent și nu au existat comentarii imediate din partea oficialilor americani sau israelieni.

Prim-ministrul britanic Keir Starmer și președintele american Donald Trump au discutat despre criza din Strâmtoarea Hormuz într-o convorbire telefonică duminică seară, anunță CNN.

„Au convenit că redeschiderea Strâmtorii Ormuz este esențială pentru a asigura stabilitatea pe piața energetică globală”, a declarat Downing Street într-un comunicat, adăugând că „vor vorbi din nou în curând”.

Trump l-a criticat dur pe prim-ministrul britanic și pe alți aliați europeni pentru reticența lor de a ajuta Statele Unite militar în războiul său cu Iranul, în ultima perioadă.

Marea Britanie este una dintre cele 22 de țări care și-au exprimat dorința de a contribui la eforturile de asigurare a navigației în siguranță pe Strâmtoarea Hormuz, calea navigabilă crucială care a fost practic închisă de la izbucnirea războiului cu Iranul.

Duminică, secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat că este „absolut convins” că alianța va putea redeschide strâmtoarea. Rutte a susținut că natura secretă a operațiunii militare impune țărilor NATO să își ia timp pentru a-și calibra răspunsul.

Rafinăriile de stat din China explorează un acord cu Iranul pentru a cumpăra petrol după ce SUA au emis o derogare de 30 de zile, ridicând sancțiunile în încercarea de a atenua criza globală a aprovizionării, potrivit Bloomberg.

Agenția media americană a relatat că reprezentanții National Iranian Oil Co și comercianții care acționează ca intermediari au explorat, de asemenea, alți potențiali cumpărători printre alte rafinării asiatice.

Chiar înainte de începerea războiului și în ciuda sancțiunilor SUA, China a fost principalul cumpărător de petrol iranian, cumpărând peste 80% din totalul livrat.

În medie, China a achiziționat 1,38 milioane de barili de petrol iranian pe zi anul trecut, potrivit Kpler. Aceasta a reprezentat aproximativ 13,4% din totalul de 10,27 milioane de barili pe zi de petrol importat pe mare.

Corpul Gărzilor Revoluționare Islamice respinge ceea ce a numit afirmații false ale SUA conform cărora Teheranul intenționează să distrugă instalațiile de desalinizare a apei din regiunea Golfului.

„Ceea ce am făcut este să anunțăm decizia noastră ca, în cazul unui atac asupra centralelor electrice, Iranul va riposta prin vizarea centralelor electrice ale regimului de ocupație [Israel] și a centralelor electrice ale țărilor din regiune care furnizează energie bazelor americane și, în același timp, a infrastructurii economice, industriale și energetice în care americanii sunt acționari”, a spus acesta.

„Ne-ați atacat spitalele, noi nu am făcut asta. Ne-ați atacat centrele de ajutor, noi nu am făcut asta; ne-ați atacat școlile, noi nu am făcut asta. Dar dacă veți lovi în instalațiile electrice de care depindem, vom lovi și noi în cele de care depindeți”, a spus acesta.

IRGC a declarat că va reacționa la orice amenințare de același fel pentru a descuraja aceste atacuri.

„Suntem hotărâți să răspundem oricărei amenințări la același nivel de descurajare pe care îl creează aceasta și vom face acest lucru. America nu ne cunoaște capacitățile și le va vedea pe teren”, a adăugat acesta.

Senatorul Tim Kaine din Virginia l-a acuzat pe Trump că „ne trimite fiii și fiicele la război” pentru că încă nu poate accepta că a pierdut alegerile din 2020.

Kaine a făcut referire la un articol al publicației americane Just The News care susținea că Iranul a încercat să se amestece în alegerile din 2020 și 2024 pentru a-l împiedica pe Trump să fie ales.

„Sunt republicanii din Congres de acord cu asta?”, a întrebat el.

Anterior, Kaine a avertizat, de asemenea, împotriva desfășurării de trupe terestre în Iran, avertizând că acest lucru ar putea înrăutăți „războiul inutil și neînțelept al lui Trump… și mai mult”.

Kaine este unul dintre membrii de rang înalt ai Comitetului pentru Relații Externe al Senatului SUA, care are autoritate de supraveghere asupra relațiilor externe și operațiunilor militare ale SUA. El a fost vicepreședinte al candidatei democrate la președinție, Hillary Clinton, în alegerile din 2016.

Secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, a apărat atacurile asupra infrastructurii din Iran, lansate de SUA și Israel în războiul comun început în februarie. Oficialul a declarat că „uneori trebuie să escaladezi pentru a dezamorsa (n.r.: războiul)”.

Comentariile sale au fost făcute la câteva ore după ce președintele Donald Trump a scris pe Truth Social că acordă liderilor iranieni un termen de 48 de ore pentru a redeschide Strâmtoarea Hormuz, altfel vor risca lovituri militare americane care „vor ataca și distruge diversele lor CENTRALE ELECTRICE, ÎNCEPÂND CU CEA MAI MARE!”.

Bessent a susținut ferm retorica președintelui, menționând că aceasta este „singura limbă pe care iranienii o înțeleg”.

Deși SUA au evitat recent să lovească infrastructura petrolieră a Iranului, atacurile militare asupra țării continuă. Săptămâna trecută, Trump a declarat pentru NBC News că armata americană „a distrus complet” insula Kharg din Iran, „cu excepția, după cum știți, a liniilor de energie, deoarece refacerea acestora ar dura ani de zile”. În același interviu, președintele a adăugat: „s-ar putea să mai lovim de câteva ori, doar de distracție”.

Trump a mai spus că lucrează cu aliați internaționali la planuri pentru redeschiderea Strâmtorii Hormuz, un coridor maritim esențial pentru transportul petrolului, închis de la începutul războiului. Blocajul a dus la creșterea prețurilor la petrol pe plan global și la scumpirea combustibilului în SUA.

Papa Leon al XIV-lea a declarat duminică, în timpul rugăciunii Angelus din Piața Sfântul Petru, că moartea și suferința cauzate de războiul din Orientul Mijlociu reprezintă „un scandal pentru întreaga familie umană”. Suveranul Pontif a cerut din nou încetarea imediată a ostilităților.

În timp ce războiul dintre SUA și Israel împotriva Iranului intră în a patra săptămână, primul papă american a subliniat că urmărește cu „consternare” situația din Orientul Mijlociu și alte regiuni afectate de conflicte violente. „Nu putem rămâne tăcuți în fața suferinței atâtor oameni, victime nevinovate ale acestor conflicte. Ceea ce îi rănește pe ei, rănește întreaga omenire”, a spus Papa Leon.

„Reînnoiesc cu tărie apelul meu de a persevera în rugăciune, pentru ca ostilitățile să înceteze și să se deschidă, în sfârșit, calea păcii”, a adăugat el.

Hub-ul logistic și diplomatic american de la aeroport, țintă frecventă de la începutul războiului în Orientul Mijlociu pe 28 februarie 2026, a fost atacat de opt ori în noaptea de sâmbătă spre duminică. O sursă din cadrul securității irakiene, sub protecția anonimatului, a declarat că mai multe valuri de plecări ale personalului american au avut loc de la acest centru către aeroport.

Duminică noapte, trei atacuri distincte au lovit poziții ale fostei coaliții paramilitare Hashd al-Shaabi, cunoscută și sub numele de Forțele de Mobilizare Populară (PMF), care fac parte din forțele armate irakiene, incluzând însă și grupări pro-iraniene. Un oficial din cadrul Kataeb Hezbollah, o grupare pro-iraniană influentă, a confirmat că atacurile i-au vizat direct. „Unități ale PMF au fost ținta unor lovituri de drone și atacuri aeriene, în trei locații diferite”, a transmis o celulă locală de criză, menționând că nu au existat răniți, deoarece pozițiile erau abandonate.

Tot duminică noapte, un oficial de securitate a raportat un alt atac asupra centrului logistic al SUA de la aeroport, precizând că patru explozii au fost auzite în apropiere. Același oficial a confirmat că unele rachete au căzut lângă bază, totalizând opt atacuri asupra centrului american în timpul nopții.

Atacurile vin pe fondul revendicărilor repetate ale grupărilor armate pro-iraniene privind acțiuni îndreptate împotriva intereselor americane în Irak și în regiune. Deși ambasada SUA din Bagdad nu a fost vizată pentru a patra noapte consecutivă, acest lucru pare să fie în acord cu promisiunea făcută joi de Kataeb Hezbollah de a opri atacurile pentru cinci zile, sub anumite condiții.

Un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat american a declarat pentru AFP că misiunea diplomatică „rămâne deschisă, dar funcționează sub regimul de plecare ordonată”. Acesta a adăugat: „Echipa noastră din Irak continuă să evalueze toate măsurile necesare pentru a asigura securitatea personalului și a facilităților guvernului SUA.”

• Donald Trump a anunțat „moartea Iranului” și noua sa țintă: „Cel mai mare dușman al Americii”
• Regimul din Iran respinge ultimatumul lui Donald Trump și amenință cu o blocadă totală în Ormuz, dar și cu alte măsuri
• Rachetele balistice iraniene pot ajunge până la Londra și Marea Britanie e lipsită de apărare în fața lor
• Donald Trump a dat un ultimatum de 48 de ore Iranului și a amenințat că, „începând cu cea mai mare”, va „lovi și distruge” centralele electrice
  
  

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE