Disputa juridică pentru Sfinx și Babe între Dâmbovița și Prahova, faza pe bani. Ministerul Mediului a anunțat care este valoarea Parcului Național Bucegi
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Ministerul Mediului a reușit să deblocheze impasul juridic în care se află Tribunalul Dâmbovița, instanță care a stăruit luni întregi să afle care este valoarea în bani a monumentelor Sfinxul și Babele din Bucegi.
Cuprins:
Informația atipică a fost cerută insistent în procesul civil dintre județele Dâmbovița și Prahova, care se luptă de zece ani pentru o decizie judecătorească definitivă care să le ofere drept de proprietate asupra celor două formațiuni geologice.
De ce Sfinxul și Babele nu pot fi evaluate
Solicitat de instanță să dea un răspuns cu privire la valoarea formațiunilor geologice în litigiu, Ministerul Mediului a anunțat judecătorii dâmbovițeni că „nu poate estima pecuniar cele două monumente ale naturii, Sfinxul şi Babele, în centralizarea bunurilor din domeniul public al statului figurând exclusiv aria naturală Bucegi, având o valoare de inventar de 265.819.352,00 lei”, potrivit actelor existente la dosar, studiate de Libertatea.
Conform unui raport al Ministerului Mediului, Parcul Natural Bucegi se întinde pe o suprafaţă de 32.500 ha, pe raza a trei judeţe: Dâmboviţa, Prahova şi Braşov, având mai mult de 60% din teritoriu acoperit cu păduri.
Sfinxul și Babele fac parte din Parcul Național Bucegi și sunt considerate elemente de patrimoniu cu importanță geomorfologică alături de alte 46 de componente, printre care se află Colții Morarului, Hornurile Mălăieștilor, Cascada Urlătoarea, Stâncile Franz Joseph, Peretele Văii Albe etc., se arată în raportul citat.
Aceeași instanță de la Târgoviște a cerut inițial Ministerului Culturii să precizeze care este valoarea în bani a Sfinxului și a Babelor. Nu este treaba noastră să stabilim o valoare a unor monumente ale naturii a fost, pe scurt, răspunsul Ministerului Culturii și Identității Naționale, care a recomandat judecătorilor din Dâmbovița să încerce să afle în altă parte cât costă Sfinxul și Babele.
A fost nevoie de aproape un an de dialog între instituțiile statului pentru ca o instanță de judecată să înțeleagă că, fiind vorba despre monumente ale naturii, acestea nu au o valoare care să poată fi stabilită în funcție de anumite criterii (vechime, importanța artistului etc.), așa cum se întâmplă, de exemplu, în cazul unui obiect de artă, al unei statui create de mâna omului.
„Tribunalul constată că s-au efectuat mai multe adrese autorităţilor în vederea stabilirii valorii celor doi megaliţi şi că prin răspunsul Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor s-a arătat că acestea nu au valoare stabilită, fiind monumente ale naturii. (…) Tribunalul constată că răspunsul Ministerului Mediului este clar, valoarea nu poate fi estimată pecuniar”, potrivit sursei citate.
Miza procesului: un teren de patru hectare
Miza procesului dintre cele două județe nu o reprezintă doar Sfinxul și Babele, ci și un teren în suprafață de patru hectare, în vârf de munte, într-o zonă cu un potențial turistic uriaș, evaluat la suma de 2.500.000 de lei (12 euro/mp).
Tribunalul Dâmbovița trebuie să stabilească cine are drept de proprietate asupra acestui teren aflat în imediata apropiere a Sfinxului, dar și a telecabinei din Bușteni. Lupta se dă între Primăria Comunei Moroeni, județul Dâmbovița și Primăria Orașului Bușteni, județul Prahova.
Litigiul dintre județele Dâmbovița și Prahova, care privește stabilirea hotarului dintre cele două entități, a ajuns în instanță în anul 2015.
Dâmbovița, stăpână doar pe teren, nu și pe monumente
O primă fază a procesului s-a finalizat în 28 septembrie 2022, dată la care Curtea de Apel Pitești a dat câștig de cauză, prin sentință definitivă, autorităților din Dâmbovița. Instanța a decis atunci mutarea liniei de hotar, soluție care a oferit dreptul comunei dâmbovițene Moroeni „să muște” patru hectare din terenul stațiunii Bușteni, din Prahova.
Delimitarea teritorială dintre județe nu rezolva și problema proprietății asupra monumentelor Babele și Sfinxul, „care rămân în proprietatea orașului Bușteni, drept stabilit prin Hotărârea de Guvern nr. 1359/2001, prin care se atestă apartenenţa celor două formațiuni la domeniul public al oraşului Buşteni (hotărârea de guvern fiind în vigoare la acest moment)”, anunța Prefectura Prahova într-un comunicat de presă, la finalul procesului.
Războiul administrativ dintre județe nu s-a finalizat odată cu sentința în urma căreia județul Prahova a pierdut o parte din platoul Bucegilor.
Pentru ce este nevoie de valoarea în bani a Sfinxului și a Babelor? În martie 2023, Primăria Bușteni a deschis o nouă acțiune în instanță în care a cerut constatarea nulităţii absolute a actului de delimitare a teritoriului administrativ al comunei Moroeni.
Fiind vorba despre un proces civil, a fost nevoie de plata unei taxe de timbru pe care trebuie să o achite reclamantul. Această taxă se stabilește în funcție de valoarea estimată a bunului imobiliar aflat în litigiu, în cazul de față terenul de patru hectare de pe platoul Bucegilor și cele două formațiuni - Sfinxul și Babele. Pentru că monumentele naturii nu pot fi evaluate, așa cum am arătat mai sus, Tribunalul Dâmbovița a acceptat într-un final să calculeze această taxă de timbru raportându-se doar la valoarea terenului.
Războiul juridic dintre cele două județe va continua cel puțin și anul viitor, următorul termen de judecată fiind stabilit în data de 16 ianuarie 2025.
