„E inuman”. Reacția unui primar olandez care i-a ajutat pe cei 23 de români veniți la muncă în localitate și lăsați să doarmă în stradă
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
La sfârșitul lunii mai, polițiștii din localitatea olandeză Montferland îl sunau pe primar pentru a-l întreba ce să facă cu 23 de români găsiți pe stradă într-o zonă industrială. Oamenii au venit să muncească, dar joburile promise de transportatori s-au dovedit iluzii la ușile agenției Reyhan. Primarul n-a ezitat și a decis ca românii să fie cazați peste noapte la hotel. „Nu putem permite ca oamenii să ajungă în asemenea situații”, spune edilul Peter de Baat într-un interviu acordat ziarului Libertatea.
Cuprins:
- Când vii la muncă, dar sfârșești pe străzile unui orășel străin
- Primarul i-a cazat într-un hotel
- Agenția neagă că a avut un contract cu transportatorii pentru aducerea românilor
- Aceeași agenție, amendată în trecut pentru aglomerația de la cazare
- Românii, dependenți de agenții pentru aproape tot
- Raportul „Fără Cetățeni de Mâna a Doua” așteaptă un nou Guvern
„Era și destul de frig afară. În grup erau și vreo două femei gravide. Și evident că nu putem permite ca acești oameni să doarmă pe străzi. Chiar dacă nu e treaba noastră să oferim cazare celor care vin aici să muncească. E treaba lor ori a celor care promit să-i angajeze. Dar nu putem nici asista pasiv la asemenea situații. Ar fi inuman”, începe edilul Peter de Baat, care conduce de patru ani Montferland, o localitate olandeză cu 36.000 de locuitori de lângă granița cu Germania.
În acte, printre locuitori se numără și undeva la 300 spre 400 de muncitori migranți. „Aceștia sunt înregistrați oficiali. Dar numărul real ar putea să fie cu ușurință dublu. E greu pentru noi să ținem urma acestor muncitori, chiar și a celor înregistrați”, spune primarul pentru Libertatea.
În fapt, mulți dintre cei care muncesc în municipalitate trăiesc de fapt peste graniță, în orășelul german Emmerich am Rhein.
Dar, în fiecare dimineață, aceștia parcurg un drum de 12 kilometri pentru a munci în abatoare, dar și în industria logisticii, care în ultimii ani a explodat în regiunea din care face parte Montferland.
Astăzi, în întreaga regiune sunt undeva la 2.500 de muncitori migranți.<br>
„Potrivit datelor noastre, undeva la 8-10% din locurile de muncă din această regiune sunt ocupate de muncitorii migranți. Și cum logistica este un sector economic în creștere, ne putem aștepta să avem chiar mai mulți în viitor. Anticipăm o creștere anuală de 30%. Și din această cauză trebuie să fim atenți nu doar la cum se modifică câmpul muncii, dar și la condițiile de locuire ale acestor oameni. Știm că o treime din ei sunt din România. Și o altă treime din Polonia”, spune Peter de Baat.
În ochii edilului, muncitorii migranți din estul Europei sunt esențiali pentru a menține prosperitatea economică a Olandei.
Ei vin aici pe o bază flexibilă. Acest model de muncă pare să funcționeze pentru ei și pentru economia Olandei. Și pentru a păstra prețurile de pe rafturile supermarketurilor avem nevoie de acești muncitori.
Edilul din Montferland:
Când vii la muncă, dar sfârșești pe străzile unui orășel străin
Cu una dintre aceste probleme s-a confruntat și el în urmă cu aproape o lună, când 23 de muncitori români au fost găsiți de polițiști umblând într-o seară pe străzile dintr-o zonă industrială din 's-Heerenberg. Era o noapte friguroasă, iar ei se pregăteau să doarmă sub cerul liber, după ce tocmai fuseseră întorși de la ușile agenției de plasare a forței de muncă Reyhan Uitzendbureau BV, unde i-au lăsat transportatorii care i-au adus în Olanda.
Cei 23 făceau parte dintr-un grup mai mare, de aproximativ 200 de oameni, potrivit declarațiilor pe care le-au făcut polițiștilor. Veniseră cu toții să muncească în Olanda. Dar doar în jur de 100 și-au găsit un job la agenție. Din cei rămași, o parte au plecat spre alte orașe în căutarea unui loc de muncă ori a unui adăpost. Restul au rămas să înfrunte lăsarea nopții pe străzile din 's-Heerenberg.
„Cum se poate ajunge la așa ceva? Cum se poate ca 23 de oameni să rămână noaptea pe străzi, fără niciun adăpost. Aparent, când locuiești în România și vii aici să-ți cauți un loc de muncă, se poate întâmpla să ajungi pe străzi. Dar eu nu cred că asta e o practică pe care o putem accepta în Montferland”, spune cu un ton ferm de Baat.
Primarul i-a cazat într-un hotel
În noaptea de 27 mai, autoritățile locale au intervenit pentru a-i caza pe români temporar într-un hotel din 's-Heerenberg. A doua zi, oamenii au așteptat un microbuz care să-i culeagă de pe stradă. Cei care nu au reușit să găsească o soluție de transport au mai zăbovit o noapte la hotel.
Edilul punctează că nu este responsabilitatea autorităților locale să ofere cazare muncitorilor migranți, dar, într-o situație de criză, spune că a luat decizia corectă. Altfel „ar fi fost inuman”.
„Știm că acești oameni sunt vulnerabili, nu au resurse financiare pentru a ieși dintr-o situație dificilă. Și există o anumită dependență a lor față de agenții”, spune Peter de Baat. Și nu e prima dată când dependența muncitorilor față de agențiile de plasare a forței de muncă dă naștere unor situații neplăcute în Montferland.
Agenția neagă că a avut un contract cu transportatorii pentru aducerea românilor
După situația de la sfârșitul lunii mai, autoritățile locale au început demersurile pentru a recupera banii pentru cazarea de urgență a muncitorilor de la agenția Reyhan. Aceasta a negat că ar avea relații contractuale cu transportatorii care i-au abandonat pe români în 's-Heerenberg, într-o intervenție pentru jurnaliștii de la Gelderlander.
Nici autoritățile locale nu au putut să stabilească cine sunt transportatorii care i-au abandonat pe români în zona industrială din 's-Heerenberg.
Agențiile olandeze de plasare a forței de muncă nu au întotdeauna contracte cu transportatorii, dar, de regulă, găsesc noi muncitori migranți plătind comisioane pentru fiecare om recrutat de către șoferi de microbuz ori chiar de către propriii angajați.
Aceeași agenție, amendată în trecut pentru aglomerația de la cazare
În 2019, municipalitatea condusă de Peter de Baat a amendat cu 50.000 de euro agenția Reyhan după ce, în timpul unui control de rutină, autoritățile locale au descoperit 22 de paturi într-o cazare a muncitorilor din Polonia, Ungaria și România, relatează publicația regională Gelderlander.
Și atunci edilul a catalogat situația cazării drept inumană. „Nu putem permite ca oamenii să fie tratați în acest mod în Montferland.”
Însă resursele autorităților locale sunt limitate în ceea ce privește reglementarea situației muncitorilor migranți. „Noi avem doar capacitatea de a verifica și impune respectarea unor condiții în cazările muncitorilor. Și încercăm să sprijinim îmbunătățirea acestor condiții”, explică edilul din Montferland.
Pe piața imobiliară olandeză, până și cuplurile tinere întâmpină probleme în a găsi o chirie, care sunt fie prea scumpe, fie imposibil de găsit. Cu aceleași probleme se confruntă și muncitorii migranți din estul Europei.
O posibilă soluție, crede primarul, ar fi construirea unor locuințe speciale pentru muncitori. „Consiliul Municipal dezvoltă o nouă politică cu privire la condițiile de locuire ale muncitorilor migranți. Dacă vin atâția oameni, noi trebuie să fim pregătiți pentru ei. Face și asta parte din ospitalitate”, spune Peter de Baat. Pentru îmbunătățirea situației e nevoie însă de o schimbare legislativă.
Românii, dependenți de agenții pentru aproape tot
În regiunea din care face parte și Montferland, 7 din 10 muncitori migranți sunt angajați prin intermediul unei agenții de plasare a forței de muncă. Iar dependența acestora vizavi de aceste agenții înglobează aproape întreaga lor viață în Olanda.
Sunt dependenți de agenții pentru o grămadă de lucruri. Inclusiv cazarea. Iar agențiile au un model de a face profit de pe urma cazărilor pentru muncitori. Și asta se întâmplă și cu uniformele, cu uneltele de care au nevoie oamenii la job, cu transportul spre muncă.
Peter de Baat:
Și pe o piață cu peste 14.000 de agenții de plasare a forței de muncă, dintre care doar în jur de o treime sunt înregistrate și certificate, muncitorii migranți pot ajunge la un angajator bun ori la unul care împinge până la extrem granițele legii pentru a-și maximiza profitul.
„Pentru a rezolva problema acestor agenții, e nevoie de o schimbare legislativă. Vrem ca aceste lucruri să se schimbe. Această intenție există. Și schimbarea începe cu un proces mai riguros de certificare a agențiilor de plasare a forței de muncă. Și, prin urmare, de o nouă legislație. Se muncește la asta, dar evident e un proces care durează”, concluzionează edilul din Montferland.
Raportul „Fără Cetățeni de Mâna a Doua” așteaptă un nou Guvern
În Germania, schimbarea a venit la finele lui 2020. Atunci, legea s-a modificat pentru a interzice folosirea personalului cu contracte de muncă prin intermediari în industria cărnii. Măsura ar trebui să mute responsabilitatea pentru muncitorii migranți din cârca unor intermediari în cea a marilor angajatori din domeniu.
Pe partea cealaltă a graniței nu se anunță încă nicio schimbare legislativă în domeniu, dar problemele cu care se confruntă muncitorii migranți au fost documentate printr-un raport întocmit anul trecut de un comitet guvernamental condus de fostul lider socialist Emile Roemer.
Raportul „Fără Cetățeni de Mâna a Doua” recomandă că pentru îmbunătățirea condițiilor de viață și muncă a migranților e nevoie de un proces mult mai strict de licențiere a agenților de plasare a forței de muncă din Olanda.<br>
„Muncitorii migranți se confruntă de ani de zile cu abuzuri serioase. Sunt probleme discutate de ani de zile, dar chiar și așa, puține lucruri s-au schimbat”, spunea Roemer pentru jurnaliștii NL Times după prezentarea „Fără Cetățeni de Mâna a Doua”.
De asemenea, raportul conține o serie de recomandări în ceea ce privește limitarea dependenței pe care o au muncitorii migranți față de agenții. Între ele, faptul că pierderea locului de muncă nu ar trebui să însemne și pierderea imediată a locuinței.
Chiar dacă raportul a fost finalizat și prezentat guvernanților la finele anului trecut, acesta a rămas momentan în sertar. Asta pentru că ministrul pentru Afaceri Sociale, Wouter Koolmees, a explicat că luarea unor decizii pentru rezolvarea problemelor majore ale muncitorilor migranți ar trebui să fie o prerogativă a viitorului Guvern, așa cum relatează publicația Friesch Dagblad.
În Olanda s-au organizat alegeri generale la mijlocul lui martie 2021, dar trei luni mai târziu, discuțiile pentru formarea unei coaliții de guvernământ nu s-au finalizat.
„Nu e posibil să așteptăm ca noul cabinet să ia niște măsuri”, a spus autorul raportului „Fără Cetățeni de Mâna a Doua” la începutul lunii iunie pentru Friesch Dagblad.
