Recomandările mai multor experți din sănătate pentru campania de vaccinare anti-COVID: BOR joacă un rol important, Armata poate ajuta
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
O echipă de cercetători și medici români, care activează la universități de prestigiu din afară, dar și din țară, a elaborat un document ce vizează campania de vaccinare anti-COVID în România. Autorii subliniază provocările întâmpinate, oferind însă soluții pentru o comunicare transparentă și clară, care poate crește nivelul încrederii românilor în autorități și, implicit, în beneficiile vaccinării.
Cuprins:
În articolul publicat sunt aduse în discuție trei principale aspecte ce vizează:
- infrastructura de depozitare și distribuție a vaccinurilor;
- actul imunizării în sine;
- acceptarea vaccinării de către populație.
La redactarea articolului au participat mai mulți autori, între care Răzvan Cherecheș, expert în sănătate publică, dr. Valeriu Gheorghiță, coordonatorul campaniei de vaccinare, dr. Gabriel Diaconu, Gindrovel Dumitra de la Societatea Națională de Medicină a Familiei, dr. Emilian Popovici, epidemiolog, Ovidiu Covaciu de la Societatea Raționalistă Română, precum și cercetători la universități internaționale: Ștefan Dascălu (Universitatea Oxford) și Oana Geambașu (Universitatea Harvard).
Seria de recomandări din articolul nostru este un punct de plecare important pentru ridicarea nivelului pregătirii autorităților în vederea campaniei de vaccinare împotriva COVID-19. Trebuie precizat că această campanie este probabil cea mai amplă acțiune coordonată de sănătate publică din istoria României. Multiplele provocări ce vor fi întâmpinate trebuie să fie bine evaluate și comunicate publicului larg.Autorul coordonator, Ștefan Dascălu, cercetător la Universitatea Oxford:
Armata s-ar putea implica în coordonarea logistică
Încă din introducere, autorii rezumă situația sistemului de sănătate din România:
„Conform ultimei evaluări la nivelul UE, sistemul de sănătate din România are cele mai scăzute cheltuieli din PIB destinate asistenței medicale, cel mai mare procentaj de mortalitate prin cauze tratabile și una dintre cele mai scăzute acoperiri vaccinale în rândul statelor membre.”
Bazat pe o experiență anterioară în privința campaniilor de vaccinare împotriva altor boli, documentul identifică probleme de logistică și infrastructură deja prezente în România:
- În 2009, aprovizionarea insuficientă cu vaccinul ROR a condus la imunizarea a doar 53% și 43% dintre copii în noiembrie și, respectiv, decembrie.
- În mod similar, în sezonul gripal 2019-2020, stocul de vaccin antigripal nu a fost suficient pentru a face față cererii naționale.
Soluția propusă: Transferarea coordonării logistice în sarcina Ministerului Apărării Naționale, confirmată recent de către autoritățile de stat, ar putea depăși unele dintre aceste probleme.
Deoarece sondajele de opinie indică faptul că până la 70% dintre români au un grad ridicat de încredere în armată, sugerăm că acest lucru ar putea spori acceptarea unei campanii naționale de vaccinare Recomandarea experților din sănătate:
E nevoie de transparență pentru a câștiga încrederea oamenilor
Autorii documentului atrag atenția că e nevoie ca autoritățile să asigure transparența și o comunicare clară, pentru a-i asigura pe cetățeni că nimeni „nu sare rândul” în campania de vaccinare. Acestea sunt uneltele care, spun specialiștii, ajută la construirea încrederii cetățenilor în autorități, dar și metodele de combatere a teoriile conspiraționiste sau a mișcărilor antivaccin.
„Pentru creșterea gradului de acceptare a vaccinului, este urgent necesară o campanie de educare detaliată și bazată pe dovezi”, subliniază autorii. Aceștia propun mai multe măsuri menite să informeze populația despre vaccinare:
- studiu pentru a evalua gradul de acceptare a vaccinului într-o anumită categorie a populației sau regiune.
- fonduri pentru a gestiona în mod sistematic problemele privind refuzul vaccinării și reticența față de aceasta
- dezbateri deschise și furnizarea de informații relevante despre vaccinurile împotriva COVID-19 și despre actul imunizării în sine.
- registrele publice privind posibilele efecte secundare și mecanismele clare de raportare a acestor aspecte vor fi esențiale.
Responsabilitatea BOR în campania de vaccinare
Există și alte entități care pot ajuta în campania de vaccinare, scriu experții, prin mesaje transmise clar și corect, cu informații științifice și răspunsuri la întrebările populației. Autorii au identificat câteva dintre ele, care ar avea un rol-cheie:
- rețelele sociale. Și oferă un exemplu: pe Facebook, România are cel mai mare grup din lume care le oferă părinților consiliere vaccinală direct de la medici de familie.
- Biserica Ortodoxă Română, care a contribuit atât prin furnizarea de resurse umane și materiale semnificative, cât și prin consolidarea mesajelor comunicate de către autoritățile de sănătate publică [5].
Aceștia subliniază însă că BOR a luat și măsuri care au erodat măsurile impuse de Guvern pentru combaterea pandemiei de COVID:
Această contribuție (a BOR, n.r.) nu a fost constantă, așa cum s-a observat în timpul sărbătorilor religioase importante, când au avut loc adunări în masă și proteste împotriva distanțării sociale. Recomandarea experților din sănătate:
Alte măsuri identificate de experți care pot ajuta campania de vaccinare
În viziunea specialiștilor care au elaborat acest document, măsurile care trebuie adoptate de România pentru un succes al campaniei de vaccinare includ:
• Testarea COVID-19 trebuie să continue, iar capacitatea națională de testare trebuie mărită pentru a se obține date exacte care să stea la baza strategiei de implementare a vaccinului. În prezent, strategia de testare a României oferă o perspectivă limitată asupra numărului de infecții zilnice. Pe lângă studii transversale privind seroprevalența, o mai bună înțelegere a ratei de incidență va inspira strategiile care ar putea fi adaptate la anumite regiuni ale țării.
• Locurile și entitățile implicate în imunizare trebuie să fie clar definite. În plus, publicul român trebuie să fie informat cu privire la responsabilitățile fiecărei părți implicate pe parcursul procesului de implementare a vaccinurilor.
• Stabilirea beneficiarilor prioritari trebuie făcută în mod corespunzător, iar aceste decizii trebuie explicate în detaliu pentru a evita apariția tulburărilor sociale în România.
• Alături de comunicarea eficientă, transparența procesului decizional și a punerii sale în aplicare va fi esențială pentru ca populația să accepte imunizările.
• Mecanismele de raportare a potențialelor efecte secundare sau a altor aspecte legate de imunizare trebuie definite cu atenție și comunicate într-un mod clar și transparent.
Numărul total de persoane vaccinate împotriva COVID-19, în România, cu vaccinul Pfizer BioNTech (începând cu data de 27 decembrie 2020, prima administrare, până la 7 ianuarie) a ajuns la 76.400.
Prima etapă a vaccinări vizează personalul medical și auziliar și estimează un număr de 250.000 de oameni.
[pdf-embedder url="https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2021/01/perspectiveleimplementariivaccinuluiimpotrivacovid19inromaniaprovocarisipotentialesolutii-2020-12-09-09-13-copy.pdf" title="Perspectivele_implementarii_vaccinului_impotriva_COVID19_in_Romania_provocari_si_potentiale_solutii-2020-12-09-09-13-Copy"]
![A aruncat toate hainele la 60 de ani! Salma Hayek s-a scăldat goală pușcă în ocean: «60 și recunoscătoare» [15 FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/rkek9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlL055dEY3MU9FaHlrVFpONU54dkdhdVZ1Z3dkZlJKcU5XNjNQQkdhM2kuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
