Analiza AFP. Referendumul pentru definirea familiei din zilele de 6 și 7 octombrie este o ilustrare a dezbinării dintre țările din Europa de Vest și cea de Est
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Referendumul pentru definirea familiei din zilele de 6 și 7 octombrie este o ilustrare a dezbinării dintre țările din Europa de Vest și cea de Est. Aceasta este concluzia la care a ajuns, într-o analiză, Agenția France Presse. Pe de o parte se situează țările din vest, care au introdus în legislaţiile naţionale drepturi pentru cuplurile de acelaşi sex, și țările din est, mai conservatoare.
Cuprins:
Un ”DA” în urma referendumului, creditat cu o victorie zdrobitoare, va permite modificarea Constituţiei în vederea definirii căsătoriei ca ”uniunea între un bărbat şi o femeie” şi nu între ”soţi”, ca în prezent.
Din punct de vedere legal nu se va schimba nimic, pentru că legislaţia română nu autorizează căsătoria între persoane de acelaşi sex. Însă o interdicţie explicită va face şi mai dificilă, eventual imposibilă, orice schimbare viitoare în favoarea cuplurilor homosexuale, susțin opozanţii consultării.
La fel de îngrijorător, ei se tem de o intensificare a unei atmosfere ”reacţionare” în ţară – cu asentimentul Guvernului de stânga, ale cărui accente demgaogice îi îngrijorează pe apărătorii drepturilor omului, arată AFP, potrivit Agerpres.
Alianța între Putere și Biserică
După anunţarea referendumului, ”societatea s-a împărţit brusc”, constată Florin Buhuceanu, un activist în cadrul comunităţii lesbienelor, gay-ilor, bisexualilor şi transsexualilor (LGBT) din România, o ţară care a scos homosexualitatea de sub incidenţă penală abia la începutul anilor 2000.
El este sătul de graffiti cu mesaje homofobe şi vecini care refuză să-l salute. Însă nu a simţit vreodată atâta animozitate faţă de homosexuali ca înaintea referendumului din weekend, susţinut de biserică, o instituie bogată şi influentă, al cărei patriarh a catalogat recent consultarea drept un ”act patriotic”.
”De o parte există oameni «onorabili», care apără valorile familiei, iar de cealaltă cei care «ameninţă» aceste valori şi trebuie să fie pedepsiţi”, spune Buhuceanu.
Partenerul său, Victor Ciobotaru, constată o recrudescenţă a ”atacurilor pe reţele de socializare”, provenind chiar de la cunoştinţele sale. ”Sunt sigur că dacă ne-am întâlni nu ar ezita să treacă la fapte”.
Singura speranţă a opozanţilor este ca absenteismul să facă refrendumul să eşueze, având în vedere că este necesar ca 30% dintre cei înscrişi pe liste să voteze pentru ca scrutinul să fie validat.
Social-democraţii (PSD, la putere) şi aliaţii lor liberali au dat asigurări că-şi păstrează neutralitatea faţă de referendum. Însă, pe teren, aleşii lor participă la slujbe şi la reuniuni la care prelaţi ortodocşi fac campanie în favoarea taberei ”da”, ilustrând astfel legăturile între puterea religioasă şi politică.
”Asistăm la o alianţă tot mai strânsă între partide politice şi biserică, care promovează valori antiliberale şi antieuropene”, a declarat pentru AFP Liliana Popescu, o profesoară de relaţii internaţionale la Universitatea Bucureşti.
Opozanţii referendumului se tem ca presiunile să nu se oprească aici. ”Dacă, astăzi, ţintele sunt homosexualii, mâine vor fi femeile şi tinerii?”, se întreabă Florin Buhuceanu.
Se pregătește interzicerea avortului
La orginea consultării se află activişti reuniţi în cadrul unei ”Coaliţii a familiei” care afirmă că a strâns trei milioane de semnături în sprijinul organizării acestui scrutin. Apărătorii drepturilor îi suspectează că pregătesc, cu susţinerea bisericii, alte iniţiative, între care o restricţionare a accesului la educaţie sexuală sau la avort.
În această atmosferă, ginecologi din aproximativ zece spitale refuză în prezent să efectueze întreruperi voite de sarcină (avort), invocând motive religioase. Această problemă este sensibilă într-o ţară în care aproximativ 10.000 de femei au murit din cauza unor avorturi clandestine, în urma interzicerii, în 1966, de către defunctul dictator comunist Nicolae Ceauşescu, a oricărei forme de contracepţie.
Citește tot ce trebuie să știi despre REFERENDUM PENTRU FAMILIE 2018
Mai mulţi deputaţi europeni au criticat aprig referendumul contra mariajului gay, apreciind că este contrar angajamentelor României în domeniul drepturilor omului. Bucureştiul se află de asemenea sub focul criticilor europene din cauza unei serii de reforme considerate un atentat la adresa independenei justiţiei.
”Nu urmaţi exemplul rău al Ungariei şi Poloniei”, ale căror Guverne sunt acuzate de încălcarea statului de drept, a îndemnat-o miercuri pe premierul Viorica Dăncilă eurodeputatul belgian Guy Verhofstadt.
Popescu consideră că referendumul ”nu face decât să pecetluiască această orientare iliberală”.
Legalizarea căsătoriei și parteneriatul civil în Europa
În aprilie 2001, Olanda a fost prima ţară din lume care a legalizat căsătoria între persoane de acelaşi sex. Ulterior, 15 state europene i-au urmat exemplul: Belgia, Spania, Norvegia, Suedia, Portugalia, Islanda, Danemarca, Franţa, Marea Britanie (cu excepţia Irlandei de Nord, care nu acceptă decât ‘parteneriatul civil’), Luxemburg, Irlanda, Finlanda, Germania, Malta şi, cel mai recent, Austria, care, după o decizie a Curţii Constituţionale, urmează să facă acest lucru cel târziu în 2019.
În mai multe din aceste state legalizarea căsătoriei între persoane de acelaşi sex fusese precedată de parteneriatul civil, care oferă mai puţine drepturi, introdus pentru prima oară în legislaţie de Danemarca, în 1989.
Parteneriatul civil rămâne singurul statut autorizat pentru cuplurile gay în Ungaria, Cehia, Croaţia, Grecia, Republica Cipru, Elveţia şi Italia.
Şi Slovenia recunoaşte parteneriatul civil, dar a respins în 2015 prin referendum căsătoria între persoane de acelaşi sex.
Cehia intenţionează să introducă în codul civil căsătoria între persoane de acelaşi sex, putând deveni primul stat post-comunist care ia această măsură.
La fel ca România, majoritatea ţărilor din Europa de Est (Lituania, Letonia, Polonia, Slovacia, Bulgaria) nu au autorizat nici parteneriatele civile, nici căsătoriile. Estonia a devenit, în octombrie 2014, prima republică ex-sovietică ce a introdus în legislaţie parteneriatul civil pentru cuplurile de acelaşi sex.
În Rusia, homosexualitatea era considerată o infracţiune până în 1993 şi boală psihică până în 1999. Din 2013, legea pedepseşte cu amenzi şi închisoare orice faptă de ‘propagandă homosexuală’ în rândul minorilor.
În Europa de Vest, mai multe state autorizează adopţia de către cuplurile de acelaşi sex, în cadrul căsătoriei sau al parteneriatului civil: Olanda (din 2001), Danemarca, Suedia, Spania, Belgia, Franţa, Marea Britanie, Germania, Malta şi Austria.
Altele, precum Finlanda şi Slovenia, le permit homosexualilor să adopte doar copiii partenerului.
În ce priveşte reproducerea umană asistată medical, aceasta este autorizată pentru cuplurile lesbiene în Belgia, Olanda, Marea Britanie, Spania, Austria şi ţările nordice. Măsura se află în studiu în Franţa.
Majoritatea ţărilor europene interzic aşa-numita ‘gestaţie pentru altul’. Recurgerea la mame purtătoare este autorizată, cu condiţia ca acestea să nu fie remunerate, în Belgia, Olanda sau Marea Britanie. În 2014, Grecia a autorizat gestaţia pentru altul remunerată.
În restul lumii, cuplurile de acelaşi sex se pot căsători în Canada (din 2005) şi SUA (2015), precum şi în patru ţări din America Latină, dar nu în Africa şi nici în Asia, cu câteva excepţii.
Tolo: Reținerea Elenei Udrea și ”Roexit” – dacă nu numai că nu iese România din UE, ci intră Costa Rica în faza aplicării legii internaționale?!
