REPORTAJ | Pe urmele amintirilor lui Ion Creangă. Ozana cea frumos curgătoare aproape a secat, iar casa din Humulești e vizitată mai ales de moldovenii de peste Prut

Cum ai intrat în casă, parcă poveștile acestuia prind viață în jurul tău. Sunt amintirile din copilărie pe care aproape că le-am avut și noi și pe care, cu regret trebuie să o recunoaște, că generațiile ce vor urma nu le vor știi.

Nu vor știi ce înseamnă să alergi desculț prin porumb, să prinzi muștele cu ceaslovul decât dacă este unul electronic, nu vor știi ce înseamnă să adormi la căldura sobei în timp ce mama țesea sau croia ceva în centrul camerei.

VEZI GALERIA  FOTOPOZA 1 / 39

Povestirile lui Ion Creangă rupte din realitatea vremii sunt dovada că frumusețea s-a născut la țară, din simplitate. „Mama lui Ion Creangă îl punea în covățică, îl lua în brațe, îl sărută și-i spunea așa: „Dragul mamii, dacă n-ai să mă înțelegi, când ai să crești mai mare, să vezi câte ciomage o să-ți dau peste schinare. Popă vreu să te fac”. Asta a fost dorința mamei.  Așa a ajuns scriitorul prelat în Moldova”, ne-a povestit muzeograful Mihai Cucolea.

Recomandări

De ce Tudor Duma zis „Maru”, dealerul de droguri al lui Vlad Pascu, a fost pedepsit cu indulgență de instanța de fond: „A vândut doar canabis, o substanță care nu e greu de procurat”

Ceaslovul ucigaș de muște

În mijlocul universului lui Ion Creangă tronează, pe o măsuță mică, ceaslovul din care acesta prindea muștele în cimitirul satului. „Părintele Ioan Humulescu, învățătorul, i-a adunat pe toți copiii la școală. Dar într-o zi părintele nu era la elevi și i-a lăsat să citească de pe ceaslov. Atunci, fiica lui, Smărăndița, a hotărât ca, dacă tatăl ei nu este acasă, să își ia ceasloavele și să meargă în cimitir”, ne-a mai povestit muzeograful.

Așa au ajuns toți în cimitir și stăteau cu ceasloavele deschise, și când vedeau câte o muscă, începeau a clămpăni ceaslovul de cădeau victime între filele lui, câte o cuvioasă muscă și câte un cuvios bondar. „În ziua aceea a fost potop pe capul muștelor. A doua zi, preotul a venit la școală și elevii stăteau cu ceasloavele închise. Atunci, părintele le-a spus să deschidă ceasloavele, dar aceștia nu au vrut niciunul, așa că a încercat el să le deschidă. Și când le-a văzut pe toate însângerate după vârșita asupra muștelor își pune mâinile în cap”, a mai povestit Mihai Cucolea.

Așa a adus doi bătrâni la școală. Pe unul îl roagă frumos să facă o băncuță. Moșul o face și-o aduce la școală. O și numește „Calul Bălan”. Iar pe cel de-al doilea bătrân îl roagă frumos să facă un bici. Și-l face repede, și-l aduce la școală. Așa că preotul i-a pus numele după hramul bisericii „Sfântul Neculai Făcătorul de vânătăi”.

Recomandări

Fabrică de pașapoarte românești falsificate, descoperită la Kiev. Cât costa documentul fictiv

Poveștile lui Ion Creangă, realitatea rurală  

După toată această poveste, cine nu își amintește de cea în care Nică cel neastâmpărat a omorât caprele râioase trântind peste ele un bolovan, împreună cu un prieten. Sau fuga la scăldat în Ozana cea frumos curgătoare. Acum, râul este doar o palidă amintire a ape curgătoare de atunci. A rămas doar un firicel de apă care curge printre nămoale.

În curtea din Humulești, timpul a stat în loc, singurul lucru care lipsește sunt personajele care dădeau viață tuturor povestirilor lui Creangă. Beciul în care familia lui Nică ținea proviziile peste iarnă este acum închis cu gratii groase, pentru ca vizitatorii să nu vină și să strice ceva. La fel și bucătăria de vară, acolo unde mama lui Ion Creangă făcea făină folosindu o moară rudimentară cu pietre grele.

Vara este plin de copii

Foarte mulți vizitatori vin din Republica Moldova, aceștia fiind familiari cu poveștile lui Ion Creangă, ne-a precizat muzeograful. Dar sunt și elevi de la noi care vin în excursii cu clasa. Iar de cele mai multe ori, părinții sunt cei care-i aduc pe prichindei aici, pentru a le insufla dragostea față de nemuritoarele povești ale lui Ion Creangă, cele pe care adormeam iarna, când ne erau citite cu glas suav de mama, în trosniturile lemnelor care deveneau jar în sobă.

Recomandări

De ce au votat tinerii un extremist. Diana Filimon, cofondatoare Gen, știri: „Călin Georgescu e un epigon, nimic altceva. Copiază modele care au funcționat. Este doar accidental un lider”

Așa că dacă vreți să vă redescoperiți amintirile din copilărie, aceasta călătorie de neuitat nu vă costă decât 10 lei, biletul de intrare în Muzeul Ion Creangă.

CITEȘTE ȘI:

VIDEO/ Contabilitatea tristă a sărăciei: pensionarii cu venituri mici nu au dreptul la ajutor de încălzire. Lemnele de foc, udate cu lacrimile bătrânilor

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro