Reportaj de la târgul de joburi pentru ucrainenii din București. Patru refugiați și mai mulți angajatori explică obstacolele în a găsi un loc de muncă
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Un târg de joburi dedicat refugiaților ucraineni și-a deschis porțile, vineri și sâmbătă, la Palatul Copiilor din București. Angajatori din domenii precum HoReCa, peisagistică, industria înfrumusețării au avut astfel ocazia să cunoască îndeaproape zeci de refugiați stabiliți în România și aflați în căutarea unui loc de muncă. Mai toți invocă același obstacol în calea angajării.
Cuprins:
Vineri, în jurul orei 10.00, refugiații ucraineni au început, timid, să sosească la Palatul Copiilor. Primul venit este un avocat ucrainean, însoțit de soția lui, care vorbește cu greu limba engleză și care se plimbă de la un stand la altul, începând cu standul unui lanț hotelier.
Într-un scurt interviu acordat Televiziunii Române, care îi întrerupe periplul printre standuri, bărbatul povestește că este din Kiev și când este întrebat de ce caută un loc de muncă, răspunde simplu: „I need money” („Am nevoie de bani” - n.r.).
Mai spune că a venit de două luni în România, după ce a petrecut alte câteva luni, pe rând, în Bulgaria și în Republica Moldova.
După interviu, două angajate de la firma de peisagistică îl întâmpină încrezătoare:
„Dacă vrei să lucrezi în domeniul grădinăritului, poți să alegi, avem echipe de grădinărit care se ocupă de curățarea curților, a locurilor de joacă”, povestesc ele.
Bărbatul își lasă, la fel ca la celelalte standuri, numele și numărul de telefon.
„Stăm în România până se termină războiul”
Printre refugiații prezenți, mai puțin de zece la această oră, se numără și Mihailov, un bărbat din Ucraina de profesie marinar. Mihailov povestește pentru Libertatea că a venit cu bani „de rezervă” din țara lui, dar acum banii sunt pe cale să se termine, iar el trebuie să își găsească o slujbă.
„Am fost marinar în Ucraina înainte de a veni aici, acum caut o slujbă temporară pentru perioada în care stau în România împreună cu familia. Am venit aici din septembrie.
Am venit din țara mea și aveam niște bani de rezervă, dar mai avem nevoie de bani. Suntem înscriși și în Programul 50-20 (prin care statul decontează cazarea și masa refugiaților ucraineni în România, n.red.). Este foarte util. Plănuim să stăm în România până când războiul se termină”, a povestit bărbatul, într-o engleză aproximativă.
„Engleza mea e foarte proastă”
La rândul său, Ekaterina, refugiată din Ucraina, ne povestește că a lucrat, în ultimii ani, ca administrator și recepționer la o clinică stomatologică din Ucraina.
„Sunt în București de opt luni și nu am lucrat în timpul ăsta. Am un fiu de zece ani care a făcut școala online și acum merge la Școala Finlandeză din România. Caut ceva, poate, cu jumătate de normă, nu știu. Nu știu limba română, doar engleză, dar engleza mea e foarte proastă, mă gândesc să lucrez într-un magazin, într-un hotel, undeva unde nu se cere limba română”, povestește ea, strecurând pe alocuri cuvinte în ucraineană.
„E mai bine să fii printre oameni decât acasă, pe canapea”
Nina este o profesoară de engleză venită din Odesa, în urmă cu câteva luni, împreună cu întreaga familie. Fiica ei lucrează deja în România, în cadrul unui contract temporar care se va încheia în august, în vreme ce ea și soțul își caută un loc de muncă.
„Am fost profesoară de engleză, iar soțul meu a lucrat în logistică și lanțuri de aprovizionare. Am trăit multă vreme în Occident, dar apoi am decis să ne întoarcem în Ucraina. Apoi, după ce ne-am întors, a debutat pandemia de COVID și, ulterior, un alt necaz. Suntem din Odesa.
Când am venit, în martie, am primit o slujbă la o școală și am rămas acolo trei luni ca profesoară, după care m-am întors acasă. Fiica mea era la universitate acolo, dar până la urmă ne-am întors în septembrie. Am decis că poate ne vom întoarce din nou, dar fiind războiul, ne-am gândit că nu e timpul să ne întoarcem acasă”, povestește femeia.
Familia Ninei s-a adaptat bine în țara noastră, spune ea, pentru că România și Ucraina sunt destul de similare, singura barieră fiind cea de limbă. Cu limba engleză la nivel avansat însă, Nina speră să se descurce.
„România e foarte similară cu ce avem în Odesa, ne simțim foarte bine aici. Sunt diferențe mici de mentalitate, culturale, dar când te uiți îndeaproape, țările sunt asemănătoare. Singura problemă e cu limba, dar majoritatea românilor vorbesc engleză. Avem un proprietar drăguț, copiii sunt bine, fiul meu a venit aici să studieze și el. Acum căutăm slujbe, pentru că suntem oameni activi, am stat acasă în timpul COVID și a fost foarte greu pentru noi. E mai bine să fii printre oameni decât să stai acasă pe canapea și să te uiți la televizor”, a conchis femeia.
„Măcar un nivel minim de limba engleză”
Printre participanții la târg s-au numărat și reprezentanții unor lanțuri hoteliere, ai unui lanț de hipermarketuri, o societate specializată în activități de inginerie, un lanț de saloane de înfrumusețare și o firmă de peisagistică. În total, zece ofertanți au participat la târg.
Întrebați de Libertatea ce condiții ar trebui să îndeplinească refugiații ucraineni pentru a se angaja la un hotel, de pildă, reprezentanții lanțului hotelier au subliniat importanța cunoașterii limbii engleze.
„Trebuie să știe puțină engleză. E nevoie să aibă măcar un nivel minim de limbă engleză, pentru că suntem un domeniu al ospitalității și vor interacționa de cele mai multe ori cu clienți. Inclusiv în joburile din back office este nevoie să știe puțină engleză, astfel încât să ne înțelegem și noi cumva cu ei” - reprezentant lanț hotelier
Totodată, cunoașterea limbii ruse ar putea fi un atu, a mai arătat reprezentanta lanțului hotelier, arătând că, în acest domeniu, orice limbă străină cunoscută este un avantaj.
În ce privește alte condiții, experiența anterioară, deși nu este neapărat necesară, ar putea ajuta candidații.
„Dacă au avut o experiență anterioară în domeniul hotelier, în domeniul nostru, cu atât mai mult, dar nu este o condiție obligatorie sau eliminatorie. Avem mai multe posturi, pe mai multe domenii, inclusiv pe partea de bucătărie, pe partea de recepție, pe partea de restaurant și pe partea de curățenie, acum depinde de candidat. Disponibilitate noi avem, nu suntem restrânși la o poziție sau două”.
Și reprezentanții lanțului de supermarketuri au arătat că limba engleză este necesară, iar ideal ar fi chiar cunoașterea limbii române.
„Nu se cere experiență la magazinele noastre, dar se cere limba română sau limba engleză, iar noi oferim training pentru refugiații ucraineni. O parte dintre angajați vorbesc chiar rusă, ceea ce îi ajută pe refugiați să se angajeze. Ne așteptăm să știe limba română, dar cu limba engleză avansat se poate lucra la noi”, a arătat o reprezentantă a lanțului de supermarketuri.
„Continuitatea profesională este esențială”
Târgul s-a desfășurat la inițiativa Asociației „Hands Across Romania”, cu participarea Fundației SERA, prin directorul executiv Bogdan Simion, a Patronatului Antreprenorilor din Industria Înfrumusețării din România (PADIR) și a Antonetei Bolchiș, secretar de stat în Ministerul Educației.
Potrivit datelor prezentate în cadrul evenimentului, date culese de la Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM), la 9 ianuarie 2023 apar 1.362 de ucraineni în căutarea unui loc de muncă, 329 de angajatori și 4.430 de locuri de muncă vacante înregistrate la ANOFM.
Cele mai multe locuri de muncă sunt înregistrate în București (247), Arad (106), Suceava (93), Bihor (88), Timiș (76), Galați (71).
Mihaela Sandu, președintele Asociației „Hands Across Romania”, a declarat că principalele obstacole în angajarea refugiaților ucraineni în România sunt: bariera de limbă, întrucât mulți dintre cei veniți în țara noastră nu cunosc limba română, dar nici nu stăpânesc foarte bine limba engleză; recunoașterea diplomelor și a calificărilor, servicii de îngrijire a copiilor care să le permită refugiaților să își găsească un loc de muncă, dar și inaccesibilitatea cursurilor de reorientare profesională în limba maternă.
„Încurajăm refugiații să nu întrerupă contactul cu lumea profesională, să nu aibă goluri în CV, indiferent de țara în care vor trăi. Continuitatea profesională este esențială, dincolo de beneficiile ce țin de sănătatea mintală, asigurările sociale, practicarea limbii române”, a declarat Sandu.
imgb 23.01.2023, 03:49
Tari ''eroii'' astia ucrainieni !....Ucraina are nevoie de voi in Ucraina ba acestia !...Are si Romania avocati....e plin parlamentul...ca d'aia-i numa lapte si miere la noi...V-a-nvatat Zelenski ala rau cu pomanageala....hai, ushkiala in Ucraina si aparati-va tara... artistilor !