REPORTAJ. Dezastru ecologic finanțat cu 64 de milioane de euro, bani europeni, în județul Suceava: un sat depopulat și un munte pierdut
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Dreptul la un mediu curat e garantat de Constituția României și fiecare cetățean poate cere socoteală autorităților pentru încălcarea lui. Cele două depozite de deșeuri ridicate cu fonduri europene în județul Suceava arată limpede ce se întâmplă când oamenii nu se opun abuzurilor contra mediului înconjurător. La Pojorâta, încă respiri aer de munte, cu tot traficul de pe DN 17. În comuna Moara, îți ții răsuflarea și îți acoperi ochii.
Șefii județului au luat bani puși la dispoziție de UE pentru a face depozite de deșeuri mai prietenoase cu mediul, dar au reușit să ridice același tip de depozit, care otrăvește totul în jur, iar colectarea selectivă este, la fel ca și până acum, o sarcină lăsată la voia primăriilor și cetățenilor.
Termene depășite cu 9 ani
În aprilie 2011, Consiliul Județean Suceava semna cu Ministerul Mediului contractul de finanțare al proiectului Sistem de Management Integrat al Deșeurilor. Costul proiectului, în jur de 64 de milioane de euro, a fost acoperit cu fonduri europene, prin Programul Operațional Sectorial – Mediu, Axa Prioritară 2.
Două depozite ecologice de deșeuri, unul în comuna Moara și unul în comuna Pojorâta, o stație de sortare a deșeurilor, 5 stații de transfer, un sistem de colectare selectivă a deșeurilor pentru fiecare localitate în parte, închiderea depozitelor urbane neconforme – toate aceste obiective, parte din proiect, ar fi trebuit implementate în 56 de luni (4 ani și 8 luni), potrivit datelor de pe site-ul oficial al CJ Suceava.
La 13 ani distanță, Depozitul Pojorâta, care a costat în jur de 7 milioane de euro, încă nu are autorizare de funcționare. Agenția pentru Protecția Mediului Suceava susține că procedura de emitere a autorizației este “în derulare”. Depozitul Moara, care a costat aproximativ 5,5 milioane de euro, funcționează din mai 2019.
Am întrebat CJ Suceava care este stadiul celorlalte puncte din proiect – stații de transfer, colectare selectivă în localități, închiderea depozitelor vechi. Adică unde au ajuns restul banilor, în jur de 50 de milioane de euro.
Răspunsul în scris, semnat de un consilier la cabinetul președintelui CJ Suceava, precizează că au fost construite 3 stații de transfer, dar încă nu au fost date în funcțiune. Două stații de transfer amenajate prin fonduri PHARE au fost redimensionate, adică le-au fost adăugate „centre publice de colectare a deșeurilor prin aport voluntar”.
Au fost închise 7 depozite neconforme (dintre care la două, închiderea e „intermediară”), precizează răspunsul CJ. Cât despre colectarea selectivă în fiecare localitate, „fiecare UAT din județ are propriul sistem”, urmând ca după desemnarea operatorilor, „să se implementeze un sistem unitar de colectare selectivă la nivelul județului”. În concluzie, proiectul de 64 de milioane de euro nu e funcțional nici pe jumătate.
Chestionat de Libertatea, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a răspuns, în februarie, că a decis prelungirea cu un an a termenului de finalizare a depozitului din Pojorâta. MIPE susține că perioada de implementare a proiectului era 1 ianuarie 2014 - 31 decembrie 2023, contrar datelor de pe site-ul CJ Suceava.
CITAT
“Consiliul Județean Suceava a solicitat prelungirea perioadei de finalizare până la data de 31.12.2024, acesta fiind noul termen agreat împreună cu AM POIM (n.red. - Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Infrastructură Mare) pentru realizarea integrală a indicatorilor și obiectivelor proiectului, precum şi asigurarea funcționalității acestora”
„Peisajul va fi distrus”
În afara depășirii termenelor asumate în momentul semnării contractului, proiectul are și alte neîmpliniri. Deși scopul acestui sistem e să protejeze mediul, deocamdată, efectele lui sunt cele contrare.
Raportul studiului geotehnic și de evaluare a amplasamentelor, realizat de SC Terrasond SRL Timișoara, punctează mai multe probleme legate de terenurile pe care sunt ridicate cele două depozite.
Depozitul de lângă satul Valea Putnei, comuna Pojorâta, este amplasat în vârf de munte, la o altitudine de peste 1.000 de metri. Raportul citat precizează următoarele:
“Influenţa unui depozit asupra peisajului poate deveni critică în viitor datorită dezvoltării turismului.”
„Panta este prea abruptă pentru construirea şi gestionarea unui depozit central”.
“Gestionarea unui depozit lângă Pasul Mestecăniş poate avea o influenţă nefavorabilă, deoarece peisajul va fi distrus. De asemenea, se vor polua şi zonele înconjurătoare datorită vitezei mari a vântului. Din aceste motive, nu putem recomanda construirea şi gestionarea unui depozit central în această zonă. De asemenea, pe harta topografică, mai există o zonă cu inscripţia «zonă pentru conservarea apei». Prin urmare amplasamentul ar fi localizat în sau în apropierea unei arii protejate cu apă”.
Risc de inundații, alunecări de teren, eroziune
Depozitul nu a fost dat încă în funcțiune, dar semnele puternice de eroziune se văd pe toate laturile muntelui. Canalele de scurgere amenajate pe versanți duc acum la vale doar nămol și pietriș.
„E o regiune plină de izvoare, aici la noi. Iar pământul e argilos, pe anumite părți ale muntelui, și apa sapă. Imaginați-vă cum va fi când acolo, sus, se vor aduce mii, zeci de mii de tone de gunoi. Deșeurile vor curge la vale, până-n șosea, până-n curțile celor care au casele doar la câteva sute de metri distanță”, spune Aristide Maxim, liderul revoltei localnicilor din Valea Putnei contra ridicării depozitului lângă satul lor.
Despre riscul inundațiilor și al alunecărilor de teren avertizează și raportul studiului geotehnic, comandat de Consiliul Județean Suceava:
„Poate exista un risc temporar de inundaţii la amplasamentul de la Pojorâta din cauza pârâului din apropiere. Mai mult, există o pantă cu o înclinaţie de 25 la sută la amplasament. Această valoare nu este foarte mare ţinând cont de stabilitatea geotechnică, dar poate determina formarea de debite mari de scurgere. Datorită pantelor abundente existente la amplasamentul de la Pojorâta, poate exista un risc de inundaţii cauzat de eroziunea şi alunecările de teren ale solurilor de suprafaţă. Motivul acestora este situaţia geologică a solurilor argiloase”.
Amplasarea în Pasul Mestecăniș, „complet nerecomandată”
Documentul sus menționat precizează că la distanță de 200 de metri de limita sudică a depozitului trece un tunel feroviar, dar nu pomenește nimic despre galeriile de mină din zonă. Aici au funcționat exploatările miniere Valea Putnei – Prașca, Pojorâta, Iacobeni și Mestecăniș.
Când s-au întrebat: de ce aici și nu în altă parte?, sătenii din Pojorâta au găsit drept posibil motiv al acestei alegeri și accesul ușor de la depozit la tuneluri. În subteran, susțin localnicii, care au lucrat în aceste mine, există „spațiu destul pentru a depozita deșeuri legale și nelegale, timp de zeci de ani”.
Într-un studiu pe care l-a înaintat Agenției pentru Protecția Mediului Suceava, conferențiarul universitar doctor Marcel Mîndrescu a atras și el atenția asupra pericolului reprezentat de plasarea unei gropi de gunoi în vârf de munte. „Având în vedere complexul de condiții geomorfologice, geologice, climatice, dar și socio-economice, amplasarea depozitului de deșeuri în pasul Mestecăniș este complet nerecomandată”, spune omul de știință.
Profesorul Mîndrescu, de la Universitatea Suceava, adaugă că excavarea pentru construcția gropii a accelerat deja eroziunea muntelui: „Există un risc major de activare a proceselor geomorfologice distructive (organisme torențiale, eroziune de suprafață, alunecări de teren), care vor afecta semnificativ amplasamentul depozitului și infrastructura aferentă”.
„Se duce tot la vale”
Acum depozitul este gol și totuși pământul din jurul lui se mișcă. „Cu greutatea gunoiului deasupra și fără altă barieră decât brazii, se duce tot la vale. Levigatul va intra în sol, pulberile se vor împrăștia peste tot. La noi, vântul, când bate, bate și duce. Vitele noastre nu vor mai putea nici să pască, nici să bea apă pe pășunile din jurul depozitului. E un munte pierdut”, crede Aristide Maxim, președinte al Asociației Crescătorilor de Animale Bucovina – Valea Putnei.
Depozitul a fost amenajat în mijlocul pășunii satului și, după cum o probează și studiile plătite de autoritățile județene, este mărginit de pășuni.
Distanțele din teren sunt diferite de la raport la raport. În teren, un grup de case locuite se află la aproximativ 400 de metri de depozit, iar satul Valea Putnei se zărește dincolo de DN17, la mai puțin de un kilometru distanță. În documentele care au stat la baza proiectului din Pasul Mestecăniș, distanțele se dilată, iar pantele devin mai line, deși nu e nevoie de echer să constați că, pe anumite porțiuni, înclinația atinge și 45 de grade.
Un raport de amplasament, realizat la comanda CJ Suceava de firma EPMC Consulting SRL din Cluj-Napoca, afirmă că distanța sat-depozit este, de fapt, de 1,13 km în linie dreaptă. În raport sunt incluse fotografii ale unor case, descrise drept nelocuite, abandonate și într-o stare avansată de degradare. Raportul respectiv admite că sunt și case locuite lângă depozit, dar că acestea reprezintă „un trup izolat” față de restul localității Valea Putnei.
Ordin de ministru, anulat în instanță
De ce este importantă distanța dintre localitate și depozit? Pentru că, potrivit legii (HG nr. 394/2005, HG nr. 349/2005, HG nr. 942/2017), aceasta trebuie să fie mai mare de 1.000 de metri. Un ordin al ministrului Sănătății, OMS nr. 119/2014, relativiza această distanță, care putea ajunge și la zero metri, „pe baza unor studii de impact”.
Avocata Diana Ionescu, de la societatea Plopeanu&Ionescu, care s-a implicat în cauza localnicilor din Pojorâta, a contestat în instanță acest OMS și a avut câștig de cauză. Ea a invocat, printre alte argumente, articolul 35 din Constituția României: „Dreptul la mediu sănătos. (1) Statul recunoaşte dreptul oricărei persoane la un mediu înconjurător sănătos şi echilibrat ecologic. (2) Statul asigură cadrul legislativ pentru exercitarea acestui drept”.
Prin sentința civilă nr. 138 din 22 octombrie 2020, Curtea de Apel Cluj a decis anularea prevederilor din OMS nr. 119/2014 care permiteau schimbarea distanței minime de 1.000 de metri între depozitele de deșeuri și zonele de locuit. Recursul înaintat de Ministerul Sănătății a fost respins de Înalta Curte de Casație și Justiție prin decizia nr. 2158 din 7 aprilie 2022.
„Ce am obținut cu această decizie? Depozitele de deșeuri nu pot fi amplasate la distanță mai mică de 1.000 de metri de localități. Asta îi poate ajuta pe oamenii din Valea Putnei, dar, din păcate, nu schimbă cu nimic situația din comuna Moara, unde depozitul este la 770 de metri, respectiv 890 de metri de satele Vornicenii Mici și Vornicenii Mari”, spune avocata Diana Ionescu.
Depozitul construit în comuna Pojorâta a stârnit revoltă printre localnici. La Moara, nu s-a revoltat nimeni, iar asta, crede avocata clujeană, a făcut diferența.
La Moara, oamenii au ales să se mute sau să îndure. La Pojorâta, după cum ați putut citi în Libertatea, un grup de localnici a decis să lupte în instanță cu autoritățile. Deși raportul de forțe e disproporționat, deși oponenții suportă presiuni de tot felul dinspre instituții, bătălia pentru salvarea muntelui încă are sorți de izbândă.
O promisiune a lui Gheorghe Flutur
Când a fost dat în funcțiune depozitul de la Moara, în mai 2019, președintele Consiliului Județean Suceava, Gheorghe Flutur, promitea că aici vor fi aduse doar deșeuri selectate.
La tăierea panglicii, șeful CJ avertiza chiar că acele camioane care aduc gunoi neselectat vor pleca pline de la depozit.
„Rugămintea mea este către populație, către primării și operatori să înceapă selectarea deșeurilor, pentru că altfel facem munți de deșeuri neselectate, nici nu are voie depozitul de la Moara să primească deșeuri neselectate. Cred că fiecare va trebui să educăm vecini, prieteni, pentru că altfel există riscul ca de aici să se întoarcă mașinile pline dacă nu sunt selectate corespunzător”, a declarat Gheorghe Flutur, potrivit Obiectiv de Suceava.
După aproape cinci ani, camioanele aduc la depozitul din Moara deșeuri colectate tot în stilul clasic, adică amestecat. După ce trec de cântarul de la poartă, mașinile descarcă gunoiul la grămadă. Lângă hala unde funcționează stația de sortare, se văd doar câteva pachete de deșeuri selectate și comprimate.
Spre deosebire de Pojorâta, la Moara depozitul este în câmp neted, înconjurat de culturi agricole și silozuri. Dar pungile de plastic, pet-urile, resturile de tot felul au invadat deja zona. Vântul le-a răspândit peste semănături, prin șanțuri, până spre marginea satului.
Stoluri consistente de ciori pândesc pe garduri fracția umedă din încărcătura camioanelor. Chiar dacă temperaturile sunt cu minus, mirosul specific gropilor de gunoi este puternic și se simte de la distanță mai mare de un kilometru. În afara denumirii sale din acte, nimic ecologic la acest depozit, operat de asocierea Florconstruct SRL, Fritehnic SRL și Ritmic Com SRL.
DNA a clasat dosarul, apoi l-a expediat
În Pasul Mestecăniș, în condiții de munte, gunoaiele și levigatul au șanse mult mai mari să se împrăștie și să-și pună amprenta peste peisaj, cu tot ce înseamnă el, aer, apă, sol, plante, animale și oameni.
„Dacă tot au construit aici drumul de acces și platforma asta, ar putea amenaja, în locul unei gropi de gunoi, un complex turistic. E aproape de DN, e legat la rețeaua electrică. Dacă s-ar dezvolta turismul, am trăi și noi mai bine aici, ne-am vinde laptele la alt preț, și-ar găsi tinerii locuri de muncă în zonă”, afirmă Aristide Maxim, unul dintre opozanții de cursă lungă ai depozitului din vârf de munte.
De altfel, în 2017, Guvernul României a inclus comuna Pojorâta în categoria stațiunilor turistice de interes local.
Soarta turismului și a altor planuri de viitor din zonă depinde de decizia instanțelor, care trebuie să se pronunțe asupra litigiului dintre locuitorii din Valea Putnei și CJ Suceava. De asemenea, Agenția pentru Protecția Mediului Suceava urmează să decidă dacă autorizează sau nu depozitul de deșeuri din Pojorâta.
Potrivit răspunsurilor pentru Libertatea, Direcția Națională Anticorupție a investigat cazul și a decis să claseze dosarul. Apoi, după ce a fost dată în judecată de localnici și de avocații Plopeanu&Ionescu, DNA a redeschis dosarul, și-a declinat competența și l-a distribuit la alte instanțe, care, la rândul lor, au clasat cauza sau încă n-au finalizat cercetările.
Inclusiv Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene afirmă că așteaptă finalul proceselor pentru a decide dacă va cere sau nu banii înapoi de la CJ Suceava, așa cum îl obligă legea.
„Decizia de recuperare a sumelor aferente depozitului de la Pojorâta va fi analizată după judecarea cauzei și pronunțarea sentinței” în dosarul de pe rolul Curții de Apel Târgu Mureș, menționează răspunsul MIPE.
Vlad1990 03.03.2024, 16:24
E dezastru în Suceava la nivel politic.
musatm000 03.03.2024, 16:31
O dovadain plus ca in Romania nu a fost nici o revolutie ! Au fost inlaturati comunistii s securitatea si s-au instalat la putere toti impostorii si coruptii. Justitia nu si-a facut si nici nu-si face treaba cei ce au jefuit si inca jefuiesc tara de sume exorbitante sunt mereu "prescrisi" iar televiziunile de partid ii sustin sa ramana tot ei la putere. Flutur este capul relelor in Suceava si in Romania,alaturi de Boc si de Blaga .Pana nu scapam de acesti indivizi Justitia ii va albi pe toti infractorii !
mariusica41 03.03.2024, 16:58
Distrugeti tara ca de 2000 de ani tot o distrugeti si inca mai aveti. Sa va fie rusine!
Mihagelu 03.03.2024, 17:22
Și așa e vai de mamalui Suceava mai vor să facă și groapă de gunoi rușine primarului că nu ia o atitudine de primar care a fost votat de oamenii care l-au pus în funcție și are și un salariu suficient de mare dar părerea mea ar trebui să fie mai cu coloană verticală.
2005 03.03.2024, 18:20
Suceava inca este condusa de 2 comunisti cu idei invechite. Pana nu vine cineva mai tanar cu mintea luminata nu o sa mearga nimic, de la gropa de gunoi, aeroport nimic nu merge, nu mai zicem ca nu au fost in stare sa atraga niste fabrici serioase sa faca locuri de munca