REPORTAJ. Victimele accidentelor auto au fost comemorate, la Bârlad, cu preot şi poliţişti: „Să nu mai avem asfalt însângerat!”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
În fiecare an, în a treia duminică din noiembrie, într-o mică piaţă publică din Bârlad, zeci de oameni vin să înşire fotografiile celor dragi, morți în accidente auto. Lângă fotografiile tip portret, plastifiate, sunt aprinse lumânări de ceară sau cu leduri, pe care sunt scrise numele celor care au plecat la drum şi nu au mai ajuns niciodată acasă.
Cuprins:
A treia duminică din noiembrie este data aleasă la nivel mondial pentru comemorarea victimelor accidentelor rutiere. Conform statisticilor Comisiei Europene, România se menţine pe primul loc în UE la rata mortalităţii pe şosele: 93 de decese la un milion de locuitori. Mai mult de dublu faţă de media europeană, de 44 de decese la un milion de locuitori.
„Nici unul dintre noi nu îşi dorea să fie azi aici”
„De la începutul anului, în judeţul Neamţ au murit 144 de oameni în accidente rutiere şi 70 au fost răniţi. Şi anul nu s-a terminat. În judeţul Vaslui, aproape zilnic moare un om în accident rutier”, a spus Carmen Suciu, fondatoarea Asociaţiei „Născută Înger”, organizatoarea comemorării.
Carmen Suciu şi-a pierdut sora într-o coliziune pe Drumul Morţii DN2 - E85, în dreptul localităţii Limpeziş, judeţul Buzău. „Nu îmi doream să fiu azi aici. Cred că nici unul dintre noi nu îşi dorea să fie azi aici”, a adăugat femeia.
Vremea e întunecată, burniţează. Oamenii se mişcă greoi în hainele lor groase, se zgribulesc, trag mai spre urechi şepcile de stofă, căciulile de mohair. Ridică gulerele. Copiii trag cu ochiul la coliva cu bomboane colorate şi cer încă o pârjoală, fără pâine, din bagaj. Au venit rude şi prieteni ai celor dispăruţi şi din Bârlad, şi din alte oraşe ale Moldovei. După ce vor cânta „Veşnica pomenire!”, se vor duce la tren sau microbuz.
„Era atât de frumoasă fata mea!”
„Vrem să tragem un semnal de alarmă, să nu mai avem asfalt însângerat!”, spune Carmen Suciu, îndemnându-i pe cei strânşi în jurul ei „să transforme în ceva bun suferinţa peste care ştim că nu vom trece”. Pe lângă semnalul de alarmă, adunarea anuală din piaţa bârlădeană are şi acest rost, de grup de sprijin. Oameni care au pierdut pe cineva drag pe şosele se strâng lângă alţi oameni care au trecut prin aceeaşi nenorocire. Au primit la un moment dat un telefon şi o voce străină, dar prevenitoare le-a comunicat că viaţa lor nu va mai fi la fel.
Cei peste 1.700 de morţi pe drumurile româneşti, an de an, lasă în urmă 1.700 de familii mutilate. „Fiica mea e cea în rochie de mireasă! Era atât de frumoasă fata mea!”, oftează o doamnă de vreo 60 de ani. Încearcă să facă poză cu telefonul la şirul de fotografii înşirate pe trepte. Un tânăr cu capul descoperit aranjează şi iar aranjează portretul fratelui dispărut. Vântul îl tot răstoarnă.
„Vin an de an aici, cu o prietenă care şi-a pierdut băiatul. Anul trecut nu s-a făcut, că a fost pandemie. Îi cunosc aproape pe toţi de aici, cei care vin şi ei. Mulţi tineri s-au prăpădit, vedeţi? Tineri şi frumoşi!”, comentează o doamnă în vârstă, făcându-şi semnul crucii.
„Aceste suflete plecate prea devreme”
Preotul Adrian Filimon, paroh la biserica din curtea Spitalului Municipal „Elena Beldiman” din Bârlad, a ţinut o slujbă pentru cei decedaţi. La sfârşit, a rostit un pomelnic cu peste 50 de nume, într-o tăcere desăvârşită.
„Sunt preot de spital şi văd des multă durere, multe cazuri. Vin cu drag să mă rog pentru aceste suflete plecate prea devreme, în tragediile care se întâmplă pe şoselele noastre. Eu, ca preot, mă rog, asta trebuie să fac. Mă rog. Deseori oamenii nu ies din suferinţă decât plecând spre Cer. Sau ducând-o, ca o cruce, până la sfârşit. Acum, în prag de sărbătoare, îl simţim pe Dumnezeu mai aproape. Şi sperăm ca și cei plecaţi să aibă parte de îngeri, iar noi să devenim mai buni, mai empatici, aici, în viaţa pe care-o trăim, unii cu alţii”, a adăugat părintele Filimon, după slujbă.
El a fost unul dintre preoţii care au purtat, peste reverenda neagră, combinezon alb şi au stat la căpătâiul bolnavilor, în timpul pandemiei, când Spitalul „Elena Beldiman” a devenit spital Covid-19.
La comemorare a participat şi o brigadă de la Poliţia Rutieră Bârlad. „Suntem chemaţi primii la accidente. Ce vedem este de nedescris. Este groaznic. Haideţi să deschidem mai bine ochii, să fim atenţi pe unde umblăm, cum umblăm! Toţi participanţii la trafic, că suntem şoferi, pietoni, biciclişti, căruţaşi, pasageri în vehicule, avem un moment în care putem face ceva să evităm nenorocirea”, a afirmat unul dintre agenţi.
Strategii de sute de milioane de euro
În luna mai, Guvernul a aprobat noua Strategie pentru Siguranţă Rutieră, pentru perioada 2022-2030, pentru care vor fi cheltuiţi 617,6 milioane de euro, bani europeni. Documentul are 37 de pagini şi prevede eliminarea a 267 de „puncte negre” de pe harta rutieră a ţării, adică de zone periculoase pentru trafic.
Mare parte din sumă, în jur de 450 de milioane de euro, va merge către „separarea căilor de trafic auto și pietonal prin denivelarea acestora pentru evitarea congestiilor”.
Pentru precedenta Strategie de Siguranţă Rutieră, pe perioada 2016 – 2020, Guvernul a anunţat o finanţare de 106,5 milioane de euro, bani europeni.
