Reuniune specială la NATO, după drona prăbușită în Galați și cea explodată la Constanța. Ce le cere România aliaților

Nicușor Dan a anunțat reuniunea specială de la NATO

Este vorba despre prăbușirea și explodarea unei drone aeriene rusești, pe 29 mai, pe acoperișul unui bloc din Galați (eviment soldat cu doi răniți), și despre pătrunderea a patru drone maritime ucrainene în apele teritoriale ale României, în județul Constanța, pe 5 iunie.

Una dintre ele a ajuns chiar într-o dană a portului Constanța și s-a autodetonat la aproximativ patru ore după ce ajunsese acolo, aproape de depozite de petrol și îngrășăminte chimice, extrem de inflamabile.

Reuniunea NATO va avea loc la cartierul general al NATO, la Bruxelles, la cererea României.

Președintele Nicușor Dan a declarat sâmbătă, 6 iunie, după ce a vizitat locul autodetonării ambarcațiunii ucrainene și după ce a discutat cu toți șefii militari și civili care au responsabilități în apărarea națională că „în săptămâna care începe în 10 iunie, la solicitarea României, va exista, în cadrul NATO, o sesiune dedicată Mării Negre, în care vom discuta, împreună cu aliații noștri, contextul general al Mării Negre, amenințările acestea noi la nivelul Mării Negre, dar și amenințările care vin din drone aeriene”.

Conform acelorași surse din cadrul NATO, la reuniunea aliaților de miercuri, întâlnire confirmată și oficial de reprezentanții Alianței, România va cere partenerilor mai multe capabilități de apărare.

Ce va cere România la întâlnirea de miercuri

„Situația de securitate se degradează la Marea Neagră, iar România cere ca NATO să dezvolte soluții antidronă”, a explicat pentru Libertatea o sursă apropiată discuțiilor de la nivelul Alianței Nord Atlantice.

Până acum, state aliate în NATO care s-au confruntat cu incursiuni ilegale ale unor drone străine în propriile teritorii au folosit avioane pentru a doborî aparatele de zbor.

Polonia a doborât drone cu ajutorul unor avioane aliate F-35, în septembrie 2025, iar Estonia, cu avioane NATO, inclusiv ale României, aeronave F-16.

Experți consultați de Libertatea susțin că fiecare stat membru al Alianței Nord Atlantice are obligația, conform Tratatului de funcționare a NATO, să-și dezvolte intern soluții pentru propria apărare.

Însă NATO nu are multe soluții antidrone. În schimb, Ucraina, aflată sub invazia militară al Rusiei din februarie 2022, a dezvoltat multiple sisteme de apărare și atac cu drone.

La începutul lunii mai, la summitul B9 de la Palatul Cotroceni, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a explicat că Bucureștiul și Kievul lucrează la documentele necesare care să operaționalizeze o colaborare militară cu scopul de a ne apăra de drone.

România n-a invocat vreun articol din Tratatul NATO pentru întâlnirea de miercuri

Articolul trei din Tratatul Nord Atlantic, de la Washington, din 4 aprilie 1949, prevede:

„Pentru a îndeplini mai eficient obiectivele acestui Tratat, Părțile, separat sau împreună, prin intermediul auto-ajutorării și al sprijinului reciproc continue, își vor menține și își vor dezvolta capacitatea individuală și pe cea colectivă de rezistență în fața unui atac armat”.

Articolul patru din același tratat stipulează că „Părțile vor avea consultări comune ori de câte ori vreuna dintre ele va considera că este amenințată integritatea teritorială, independența politică sau securitatea vreuneia dintre părți”.

Articolul cinci prevede că părțile „convin că un atac armat împotriva uneia sau mai multora dintre ele, în Europa sau în America de Nord, va fi considerat un atac împotriva tuturor”.

După acest ultim incident de securitate în Dobrogea, de vineri, 5 iunie, președintele României, Nicușor Dan, a mers a doua zi, pe 6 iunie, la Constanța pentru a discuta cu șeful Statului Major al Apărării, genearalul Gheoghiță Vlad, șefi ai Forțelor Navale, ai Poliției de Frontieră și ai altor instituții implicate în controlul navigației pe Marea Neagră.

Președintele a declarat, ulterior, că România așteaptă de la NATO o „suplimentare de echipamente”.

Șeful statului a mai anunțat că „atât Ministerul Apărării, Armata, cât și Ministerul de Interne, Poliția de Frontieră vor suplimenta în cursul acestei veri, echipajele care fac misiuni de cercetare, de recunoaștere a eventualelor pericole (în zona de coastă – n.red.). În al treilea rând, în urma contactelor diplomatice recente, cu care sunteți la curent, există un dialog constant cu Ucraina și era deja prevăzută o formă de protocol care să cuprindă inclusiv tipul acesta de evenimente”, a precizat președintele.

Cronologia evenimentelor de vineri, 5 iunie, din județul Constanța:

România nu are comandament unic la Marea Neagră

Fostul locțiitor al Forțelor Navale, contraamiralul de flotilă (r) Constantin Ciorobea, explică într-un interviu acordat Libertatea că militarii români au dotările necesare pentru a putea apăra zona de coastă a Marii Negre, din responsabilitatea României, inclusiv de drone, însă e nevoie de modificarea legislației și de un lider care să unească instituțiile cu atribuții în domeniu.

Iată câteva dintre cele mai importante declarații ale contraamiralului de flotilă (r) Constantin Ciorobea:

Despre deturnarea dronei maritime care a intrat în dana Portului Constanța și s-a auto-detonat:

„Am văzut că o dronă a intrat în Portul Constanța. Asta ce înseamnă? Asta înseamnă că a fost scăpată de sub control, dar cineva a preluat controlul. Pentru că altfel nu se poate explica de ce o navă care… o dronă care nu poate naviga și care este lăsată în voia curentului, a valului și a vânturilor din Marea Neagră, face niște întoarceri foarte bruște, intră dinspre sud spre dig. (…) Deci nu putea fără ca cineva să preia controlul. Nu putea nici măcar să intre în port, nu zic să ajungă în interiorul portului atât de departe și la dana respectivă. Din acel moment apar întrebările.”

Despre tipul de dronă care a intrat în dana Portului Constanța și s-a auto-detonat:

„După niște analize pe care le-am făcut eu, este drona V5 (Sargan 3000) – un tip de dronă mai nouă intrată în dotarea Ucrainei, Sargan 3000, cu posibilitate de a fi montate… de a acționa atât ca dronă în sine, de a lovi cu încărcătură explozibilă la bord, dar se pot monta și rachete antiaeriene sau instalații artileristice de până la 15 mm, să spunem, 20 mm.”

Despre ce ar trebui să facă de acum încolo liderii politici și militari:

„Dotare există, deci se pot lua măsuri. Dar primul pas care trebuie făcut sunt măsuri organizatorice. În zona aceasta a României, în zona economică exclusivă, în apele teritoriale, în zona de litoral, acționează mai multe entități aparținând diferitelor ministere, începând cu Ministerul Apărării în largul mării, Garda de Coastă și Poliția de Frontieră în zona de apropiere a litoralului, adică partea aceasta de ape teritoriale… România trebuie să înțeleagă că în momentul în care mai continuăm să rămânem cu această structură organizatorică – adică fiecare entitate raportează ierarhic până la ministrul pe care îl are, miniștrii se întâlnesc între ei și stabilesc sau nu stabilesc o măsură comună, nu vom avea rezultate și nu vom asigura securitatea.”

Despre nevoia unui comandament unic la Marea Neagră

„Aceasta este problema, pentru că suntem în pace. La pace nu există, spre deosebire de toate prevederile legale care sunt la război, în care se instituie un comandant al portului, un comandant al zonei acesteia de litoral care răspunde atât de ceea ce se întâmplă în Portul Constanța sau în zona de responsabilitate a litoralului și în zona economică exclusivă, acest comandant al zonei maritime, la pace nu există această conducere unică.”

În ce stadiu se află planurile de deschidere a două centre de securitate maritimă la Marea Neagră

Tot după discuția cu liderii militari de sâmbătă, 6 iunie, președintele României, Nicușor Dan, a vorbit și despre planurile de înființare a celor două hub – uri de securitate maritimă la Marea Neagră, în România.

„Statul român a anticipat corect acest tip de amenințări și vă aduc aminte că există, pe de o parte, un centru NATO, cu participarea Turciei, Bulgariei și României, iar acest centru NATO de securitate are o conducere și o prezență rotațională, și el va fi în 2028, în mod rotațional, va funcționa în România, la Constanța”, a explicat președintele.

Pe de altă parte, Nicușor Dan, a spus despre centrul de securitate maritimă propus de Uniunea Europeană că „avansăm cu acel centru european de securitate la Marea Neagră, pentru care vizăm o finanțare din Cadrul Financiar Multianual, și suntem în negociere cu Bulgaria pentru a defini cadrul juridic, însă el este prezent deja într-o strategie a Uniunii Europene”.

Oana Popescu Zamfir îl critică pe Nicușor Dan

Directoarea Centrului GlobalFocus, Oana Popescu Zamfir, îl critică dur pe președintele Nicușor Dan pentru declarațiile privind hub – urile de securitate>

„Centrul NATO (…) va deveni operațional în vreo doi ani, adică e mai avansat decât cel european, dar nu s-a materializat încă, deci nu ne apără, nu ne informează, nu ne ajută cu nimic, nici în prezent și nici în viitorul apropiat.

Hub-ul de securitate european nu există într-o strategie (…), ci este inclus la nivel de intenție, ca proiect POTENȚIAL, care nu va deveni realitate decât dacă România și Bulgaria îl vor materializa și FINANȚA. Abordarea strategică a UE asupra Mării Negre (deci și hub-ul!) NU ARE FINANȚARE DEDICATĂ”, a scris directoarea Centrului GlobalFocus pe contul său de Facebook.

Oana Popescu Zamfir subliniază că România va putea finanța hub – ul de securitate european dacă „va aplica la call-uri europene pentru felii de responsabilitate care intră sub umbrela acestuia”.

Ea continuă: „De un an ne chinuim să ne armonizăm la nivel național și să negociem cu bulgarii un plan concret: cadru juridic, misiune, organigramă, resurse, guvernanță. Nu e doar vina noastră, ci și a vecinilor. Dar rămâne faptul că nu e neapărat mai cert acum decât acum jumătate de an, de pildă, că el se va materializa vreodată, dacă nu vă veți asuma (Nicușor Dan, n.red.) un rol de promotor al proiectului – la nivel național și european”, mai scrie Oana Popescu Zamfir.

Ulterior publicării postării, directoarea Centrului GlobalFocus califică intervenția autorităților de vineri, 5 iunie, ca pe „un eșec în sine, al statului”.

„Știm de războiul hibrid de la anexarea peninsulei Crimeea (2014 – n.red). Trebuia ca instituțiile sa aibă mecanisme, protocoale de colaborare. Acest hub de securitate maritimă era atât de necesar pentru că în România, natura hibridă face ca instituțiile să aibă o bună scuză pentru ca nimeni să nu fie responsabil”, mai declară Oana Popescu Zamfir.

Și conchide: „La noi, lipsește voința politică din teama de escaladare cu Rusia.

MapN se spală pe mâini spunând că nu e stare de război și o dă pe instituțiile civile. Dar nu poți la infinit să te protejezi cu mijloace civile”.

Ce spune generalul Adrian Ciolponea, militarul român cu cel mai mare grad de la NATO

Generalul – maior Constantin-Adrian Ciolponea, reprezentant în Europa al Comandamentului Aliat pentru Transformare spune într-un interviu acordat weekendul trecut, Hotnews că România nu are libertatea de a acționa militar ca Ucraina, pentru a se apăra, însă există soluții.

„Noi nu avem luxul ca în Ucraina, să discutăm de sute de kilometri în care putem acționa cu orice tip de mijloc și să putem executa focul asupra dronelor, asupra USV-urilor, asupra UGV-urilor (drone terestre)”, spune generalul Ciolponea. El exemplifică: „Fie, Armata deschide focul împotriva armelor, fie se dotează corespunzător.”

„Nu este un secret că Ucraina a instalat 14.500 de senzori acustici într-o rețea, pe stâlpii rețelelor de telefonie, tocmai pentru a crea acest coridor prin care dacă treci cu drona cu un anumit tip de semnal acustic, se identifică prin realizarea triangulației a 3-4 senzori acustici și se aproximează foarte bine nu numai viteza deplasării, dar și traiectul de zbor al dronei respective”, explică generalul, care în luna aprilie, a prezentat public teza de doctorat referitoare la folosirea dronelor în lupte și la integrarea sistemelor aeriene fără pilot în operațiunile militare viitoare.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro