Revolte în Noua Caledonie: bilanțul morților și al răniților continuă să crească. De la ce au pornit violențele
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Un bărbat a murit şi alţi doi au fost răniţi sâmbătă în Noua Caledonie într-un schimb de focuri la o baricadă înălţată de protestatari, informează AFP, citată de Agerpres. Teritoriul francez de peste mări este devastat de proteste și violențe izbucnite de aproape o săptămână, din cauza unei reforme electorale votate la Paris.
Cuprins:
Bărbatul ucis este un kaldosh, nume dat populaţiei locale de origine europeană.
Astfel, numărul celor care și-au pierdut viața în a şasea zi de revolte în arhipelagul francez din Pacificul de Sud a ajuns la șase, inclusiv doi jandarmi şi trei civili kanak (numele populaţiei autohtone). În afară de aceşti şase morţi, au fost înregistraţi sute de răniţi, potrivit autorităţilor.
În Noua Caledonie se află și trei români, iar Consulatul General al României la Paris ţine legătura cu ei şi este pregătit să intervină dacă este nevoie, a anunțat MAE, vineri seară, 17 mai.
De la ce au pornit revoltele
Aceste violenţe sunt cele mai grave survenite în Noua Caledonie din anii '80 încoace, pe fondul mişcării de independenţă şi de contestare a unei reforme electorale votate la Paris, care le va permite rezidenţilor francezi care locuiesc în Noua Caledonie de 10 ani să voteze în alegerile provinciale.
Adunarea Naţională a Franţei a adoptat reforma cu 351 de voturi pentru şi 153 împotrivă. Textul mai trebuie să primească trei cincimi din voturile deputaţilor şi senatorilor care se vor reuni în congres la Versailles „înainte de sfârşitul lui iunie” potrivit preşedintelui Macron. Partizanii independenţei spun că acesta riscă să dilueze şi mai mult votul poporului autohton kanak.
Pe fondul violențelor, guvernul francez a instaurat miercuri, 15 mai, starea de urgenţă în Noua Caledonie.
Pentru Paris, Noua Caledonie este importantă din punct de vedere geopolitic, militar, precum şi datorită zăcămintelor de nichel. Teritoriul, situat la circa 1.200 km est de Australia şi unde trăiesc în jur de 270.000 de locuitori, a obţinut o autonomie extinsă prin Acordul de la Nouméa.
Locuitorii au votat să rămână parte a Franţei în fiecare din cele trei referendumuri pe tema independenţei, în 2018, 2020 şi 2021. Cu toate acestea, mişcarea proindependenţă a boicotat ultimul referendum şi a anunţat că nu îi va accepta rezultatul.
Într-o declaraţie comună, principalele partide proindependenţă, dar şi loialiste din arhipelag au lansat miercuri un „apel la calm şi raţiune”.
zorrozabal 18.05.2024, 17:01
Am vazut pe DIGI WORLD un documentar-DW sau CANADA,n-am reținut exact-despre faptul ca sateliții au descoperit mari zacaminte de minerale sub fundul oceanelor-fapt ce a generat o disputa cu privire la drepturile de prospectare și exploatare!In acest context se arata și DE CE Franța nu vrea sa acorde independența coloniilor sale din Pacific-pe care le menține sub titulatura de„teritoriu de peste mari”_In Pacific:Noua Caledonie,Tahiti, și Polinezia franceza!Apoi in Atlantic-Gyana franceza,Martinica,Guadelupe și Saint Pierre et Miqelon,iar in Oceanul Indian- insula Mayotte din Comore,Reunion și câteva insule in Arhipelagul Mascarenhas,Kerguelen și Noul Amsterdam)!Pentru ele,Franța revendica o suprafața de peste 10 milioane(zece milioane)de km patrați(de fun oceanic)-numai din Pacific!Dar pentru asta trebuie sa câștige bunavoința...Statelor Unite!Atunci -eu-m-am cam lamurit de ce Macron a devenit elevul ascultator in NATO!
NevorbitSiNebagatInSeama 18.05.2024, 17:31
Spui că e la 1.200 km de Australia, dar nu spui la câte șaișpe mii de km e de Paris.
Anaximene 18.05.2024, 17:53
Si sa construiasca portavioane , cat mai multe si cat mai repede.
Gggga 18.05.2024, 23:32
Lasă că mai stiu o tara care a devenit colonie de bună voie.