Rezultate la Evaluarea Națională 2024: de șapte ori mai puține medii de 10 comparativ cu anul trecut. Expert: „Avem doar o Românie educată eșuată”

În 2023, Bucureștiul a condus clasamentul mediilor de 10 la Evaluarea Națională, cu 94 de elevi care au luat calificativul maxim, urmat de județul Iași, cu 28 de note de 10, iar pe al treilea loc a fost județul Cluj (24 de medii maxime).

În 2024, topul s-a păstrat, dar numărul mediilor maxime s-a redus foarte mult: București – 28 de medii de 10, Iași – șapte, Cluj – șase. 

Tot în 2024, trei medii de 10 sunt în Argeș și câte două în Bihor, Hunedoara, Dolj, Constanța, Olt și Bacău. În alte nouă județe este înregistrat câte un absolvent care a obținut media 10, respectiv nota maximă atât la Matematică, cât și la Limba Română. 

În restul de 23 de județe nu există nicio medie maximă la examenul din acest an. Evoluția negativă în ceea ce privește rezultatele se observă și la analiza numărului de medii egale sau mai mari cu 5.

Procentul față de 2023 a scăzut cu aproape 2% (de la 76,2%, la 74,4%), iar față de 2022 cu aproape 8%.

Recomandări

Cum au ajuns bani europeni pentru sănătate la Antena 3 și România TV: 200.000 de euro reclamă într-un proiect derulat de Institutul Fundeni și UMF Iași

O singură notă maximă în mediul rural

Relevant este faptul că un singur elev din mediul rural a reușit să obțină media 10. Acesta a absolvit Școala Gimnazială Iepurești și este singurul elev cu media maximă din județul Giurgiu.

Dintre cei 152.903 de candidaţi prezenți, un număr de 113.708 (74,4%) au obţinut medii mai mari sau egale cu 5, iar 39.195 (25,6%) au obţinut medii mai mici de 5. La proba de Limba şi Literatura Română, 119.088 de elevi – 77,6% – procent comparabil cu cel de anul trecut: 77,4% – au obţinut note mai mari sau egale cu 5, iar 407 elevi au fost notaţi cu 10. 

La proba de Matematică, 105.122 de elevi – 68,7% au primit note mai mari sau egale cu 5, procentele anterioare fiind sensibil mai mari: 75,4% în 2023 şi 77,5% în 2022. Numărul notelor de 10 a fost de 1.060.

Recomandări

Cum au tratat procurorii români propaganda legionară în ultimii ani. Număr foarte mic de rechizitorii și zeci de dosare nesoluționate

La proba de Limba şi Literatura Maternă, 8.321 de elevi (90,5%) au obţinut note mai mari sau egale cu 5 (rezultate în anii precedenţi: 90,1% – 2023 şi 96,1% – 2022), iar 68 de elevi au obţinut nota 10.

Ministru: „Rezultatele nu sunt comparabile de la un an la altul”

Ministrul educației, Ligia Deca, susține că nu se pot face comparații între generații, pentru că subiectele sunt diferite și nu există o evaluare standard. 

„Rezultatele nu sunt comparabile de la un an la altul. Nu avem evaluare standardizată și din acest motiv nu putem să facem o comparație. Nu putem să spunem că generația anterioară a fost mai bună sau mai puțin bună decât generația actuală. De asemenea, nu putem face o comparație reală între subiecte. Procentul este unul care se înscrie în linia anilor anteriori. 

Mă bucur că procentele peste 5 sunt îmbunătățite față de ceea ce am văzut la simulări. Aceasta înseamnă că s-a făcut o radiografie cu ceva timp înainte și au existat măsuri de recapitulare, de consolidare, a funcționat. Și cred că, odată ce vom avea evaluarea standardizată, lucrurile vor putea fi observate mai bine și mai în adâncime”, astfel a explicat, ministrul educației, Ligia Deca, diferențele negative față de anii trecuți, în conferința de presă susținută după publicarea rezultatelor de la Evaluarea Națională.

Recomandări

Dobânzile mari oferite de stat la titlurile Tezaur prefigurează o surpriză neplăcută pentru români: o inflație mai mare – ANALIZĂ

„Nu mai putem să tot cârpim această haină veche a educației”

Specialistul în educație Anca Tîrcă declară că s-ar fi așteptat, de la 7 ani de lucru la o „Românie educată” și de la noua lege a educației, la un cadru coerent de evaluare și examinare, corelat cu un curriculum adaptat prezentului și viitorului, cu formarea profesorilor și încadrat într-o viziune de reformă pe termen lung. 

Pentru că nu avem o perspectivă de sistem și un plan pe termen lung, cu etape și intervenții predictibile, în așa fel încât lumea să știe la ce să se aștepte, e normal să apară reacții și probleme, când vine câte un val și mătură spoiala. Acum e cu Evaluarea Națională, în zilele care urmează va fi cu Bacalaureatul și tot așa, pe bucățele, am vrea să peticim pe ici, pe colo.

Anca Tîrcă, expert în educație:

„Eu cred că nu mai putem să tot cârpim această haină veche a educației, trebuie să o înlocuim. Ce e mai greu de acceptat este faptul că nu am făcut nimic până acum, deși am fost atenționați de specialiști și avem analize foarte bune care ne recomandă și ce să facem”, spune Anca Tîrcă, într-un text publicat pe blogul propriu.

OECD recomandă posibilitatea eliminării Evaluării Naționale

Experta prezintă concluzia unui studiu al Organizaţiei de Cooperare şi Dezvoltare Economică (OECD), din 2017, privind evaluarea și examinarea în domeniul educației, referitor la Evaluarea Națională:

„Având în vedere consecințele negative ale actualelor examinări naționale asupra învățării, motivației și evoluției elevilor, este importantă creşterea calităţii lor. Ca o primă prioritate, România ar trebui să îmbunătăţească calitatea şi echitatea evaluării naţionale pentru clasa a VIII-a, ţinând cont de miza importantă a acesteia pentru viitorul parcurs educaţional al elevilor. Pe viitor, România ar trebui să revizuiască parcursurile şcolare şi certificarea de la nivelul învăţământului secundar, luând în considerare inclusiv posibilitatea eliminării evaluării naționale pentru clasa a VIII-a”.

Potrivit acesteia, nu se poate realiza o evaluare într-un fel și o predare în altul. „A avea un demers de evaluare transdisciplinar ar trebui să ai un mod de predare transdisciplinar, adică să formezi mai întâi profesorii pentru ca apoi aceștia să predea în acest fel. E o chestiune complexă, care trebuie abordată la nivel macro, printr-o reformă complexă a întregului sistem. Deocamdată, avem doar o Românie educată eșuată”, spune specialistul în educație. 

Anca Tîrcă este absolventă a Universității din București și a unor cursuri și programe postuniversitare din SUA, Marea Britanie, Olanda, Slovenia, Italia, Cehia și Polonia, având certificare ca trainer internațional în programe de dezvoltare a gândirii critice, management educațional, manager de proiect, formator național pentru reforma educației,  specialist în dezvoltarea resurselor umane și educația adulților.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro