Români care îngroapă cabluri de fibră optică în Germania, lăsați fără salariu: „Mai bine lucrez în România cu mai puțini bani, dar măcar îi primesc”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Muncitorii din construcții din Europa de Est, printre care și români, care îngroapă cabluri de fibră optică în Germania, se chinuie să-și recupereze salariile, care sunt reținute în mod repetat de către angajatori, relatează rețeaua DGB „Fair Mobility”, potrivit Frankfurter Rundschau.
Cuprins:
Germania are nevoie de internet rapid, iar Guvernul federal a decis că rețeaua cu fibră optică ar trebui să fie disponibilă la nivel național până în 2030. Cablurile sunt puse în multe zone.
Totuși, potrivit sindicatelor, această expansiune este însoțită de exploatarea muncitorilor străini, în mare parte din Europa de Est, cărora li se refuză salariul.
„Exploatarea forței de muncă în contextul expansiunii rețelei de fibră optică nu este un caz izolat, ci unul sistematic”, arată un raport al Confederației Sindicatelor Germane (DGB). Pentru unii angajați, aceest lucru este o batjocură.
Unul dintre ei este Cosmin Tiberiu Oul. Românul a petrecut câteva luni la sfârșitul anului 2023 și începutul lui 2024 instalând cabluri de fibră optică, împreună cu colegii din Germania. Încă așteaptă o parte din salariu.
„Experiența mea de a lucra în Germania este foarte proastă, deoarece mulți oameni nu au fost plătiți pentru munca lor grea”, scrie el ca răspuns la o solicitare din partea Frankfurter Rundschau .
„E mai bine pentru mine să lucrez în România cu mai puțini bani, dar măcar îi primesc”.
Cum scapă de responsabilitate marile companii
Rețeaua de consiliere DGB „Fair Mobility” a luat în discuție cazul românului, dar și alte exemple de exploatare. Din când în când, apare un sistem în care, până la urmă, nimeni nu își asumă responsabilitatea.
Acest lucru se datorează faptului că marii operatori precum „Glasfaser Plus” și „Deutsche Glasfaser” au, de obicei, antreprenori generali care, la rândul lor, și-au delegat comenzile unui lanț de subcontractanți.
Dacă ceva nu merge bine, ei nu se simt responsabili. „Acest lucru face ca marile companii să scape de responsabilitatea privind respectarea standardelor de muncă și a salariilor minime”, spune Kateriina Danilova, coordonator în cadrul „Fair Mobility”.
De exemplu, în Mössingen, Württemberg, 24 de muncitori sârbi în construcții se luptă de un an pentru plata salariilor, care au fost doar parțial achitate. În total, peste 32.000 de euro sunt restanți.
Dar lanțul de acolo este deosebit de lung, cu cinci subcontractanți – „nu este neobișnuit în industria construcțiilor”, după cum notează DGB.
Muncitorii au fost trimiși în Germania prin intermediul companiilor slovene și croate pentru a instala cabluri de fibră optică pentru compania Deutsche Glasfaser.
Ei au relatat că au primit doar o parte din salariu pentru munca lor. „Fair Mobility” a contactat mai multe firme în numele muncitorilor, pentru că de multe ori nu este ușor să afli cine este responsabil.
Prin urmare, rețeaua de consultanță a cerut lămuriri antreprenorului general, subcontractanților și Deutsche Glasfaser Subcontractanții nu au răspuns deloc, iar antreprenorul general a negat orice responsabilitate, a informat sindicatul.
„Toate salariile au fost plătite în totalitate și la timp”
Trei muncitori din România, care au pus cabluri pentru compania „Glasfaser Plus” în localități din Hesse și Renania-Palatinat, au apelat și ei la „Fair Mobility” – de data aceasta la centrul de consiliere din
Frankfurt.
Printre aceștia s-a numărat și Cosmin Tiberiu Oul. În total, i s-au refuzat aproape 10.000 de euro, bani din salariu pentru munca prestată.
Antreprenorul general a dat asigurări că cel puțin în primul trimestru al anului 2024 „toate salariile au fost plătite angajaților în totalitate și la timp”, a spus Glasfaser Plus, ca răspuns la o solicitare din partea
FR.
Anna Weirich, consultant pentru „Fair Mobility”, nu are nicio îndoială că o astfel de declarație există din partea antreprenorului general. Dar ea consideră că „nu este suficient”.
„Din păcate, experiența noastră în consultanță a arătat, în repetate rânduri, că există multe companii cărora nu le este teamă să spună că respectă toate reglementările și plătesc salariul, dar nu fac acest lucru”.
Weirich a scris și autorităților locale în cadrul cărora românii au lucrat la extinderea fibrei optice. „Vă rugăm să vă îndepliniți responsabilitatea ca municipalitate și să vă asigurați că angajații care nu au fost plătiți integral în timpul mandatului dumneavoastră își primesc drepturile”, a spus ea. Ea nu a primit niciun răspuns. Bărbații care au apelat la Fair Mobility în februarie 2024 încă își așteaptă salariul un an mai târziu.
„Mă doare spatele de atâta muncă”
„Am lucrat în șanțuri, pe frig și ploaie, mă doare spatele de atâta muncă”, spune Cosmin Tiberiu Oul. Transporta utilaje și echipamente, a lucrat și ore suplimentare, fără să primească niciun ban.
„Nu ar trebui să existe așa ceva în acest secol, o asemenea batjocură, care să mă lase fără banii mei, câștigați cu greu. A trebuit să împrumut bani de la prieteni pentru a mă putea întoarce acasă.”
Un alt caz arată că unele firme de construcții nu se feresc de amenințări. „Aceasta este experiența pe care șase muncitori români au trăit-o când au început să monteze cabluri de fibră optică la o companie din München, în ianuarie 2024 ”, arată „ Fair Mobility”.
Cazare proastă și amenințări
La sosirea lor, managerul de operațiuni le-a luat cărțile de identitate. Cazarea lor era supraaglomerată, dușurile nu funcționau, iar în camere colcăiau gândacii.
Muncitorii erau angajați „de luni până sâmbătă, 12 ore pe zi, cu doar o jumătate de oră de pauză”. Uneori erau obligați să lucreze și duminica, ceea ce refuzau să facă.
Deși li s-a promis 12 euro/h, românii au primit doar 550 de euro pentru aproape o lună de muncă . Atunci când au luat legătura cu ambasada României pentru a-și recupera cărțile de identitate, angajatorul a plătit fiecărui muncitor câte 150 de euro, dar, în același timp, i-a amenințat cu violență fizică, dacă mai depuneau reclamații.
Cei afectați au fost atât de intimidați încât au refuzat să accepte sprijin pentru recuperarea salariilor restante. „Acest caz arată că angajatorii au adesea succes cu practicile lor ilegale, care variază de la fraudă salarială la amenințări deschise și chiar violență”, arată ”Far Mobility”. Angajaților le este „deseori frică să-și ceară drepturile – mai ales că șansele de succes sunt mici”.
Un_Dac 02.02.2025, 18:32
Ce bine că avem un guvern pro Europa și anti România! Uite cum ne răsplătesc europenii pe care mafia PNL PSD UDMR îi iubește atât de mult! Bravo, pro Europa în continuare și mereu anti România!
Gabbibo 03.02.2025, 02:10
Sa intelegem ca ar fi mai bine sa fim pro Rusia? Fara UE eram vai de noi. Ca suntem, in mare masura, un popor de oportunisti,putori,hoti,smecheri,descurcareti, asta e altceva...E foarte usor sa afli cu ce contribuim la UE, si ce -mult mai mult - primim inapoi. Troll sovietic slinos...
Realist2023 03.02.2025, 11:29
Nene, duhnesti a rusnac de la o posta .... Fara UE, azi aici era Ucraina sau Georgia !
Georgem 02.02.2025, 22:27
În 2022 am lucrat și eu impreuna cu 10 muncitori în zona Kassel din Germania la îngropat fibra optica.Dupa 2 saptamani am început sa cerem un avans pentru mâncare de la angajator și a refuzat sa ne dea.Inaintea noastră veniseră o echipa de muncitori care aveau mai bine de 2 luni și nu au primit nimic de la compania la care lucram(angajator britanic).Am acționat prin intermediul unui avocat în justiție firma respectiva dar fără rezultat.Am plecat de urgenta în patrie din cauza ca nu mai aveam ce manca.Ai-au batur joc de noi
Gabbibo 03.02.2025, 02:14
Ai lucrat la negru. Ai fugit repede in patrie, ca sa nu intri la "zuhaus"...
Suirampmn 03.02.2025, 03:34
Depinde de firma pentru care se munceste Exista firme a romanilor de peste cinci ani care sunt la zi cu plata dar pe langa astia vin cei fara experienta si fara bani si se ajunge la zero...