România, în spațiu: Avem cotizații neplătite de aproape 100 de milioane de euro pe trei ani la Agenția Spațială Europeană
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Agenția Spațială Română acuză “o incapabilitate guvernamentală” care a dus la această situație, iar șeful agenției spune că a făcut nenumărate memorii pentru soluționare.
Cuprins:
România nu și-a plătit în ultimii trei ani cotizația la Agenția Spațială Europeană (ESA), acumulându-se datorii 94,6 milioane de euro.
“Este pentru prima dată în istorie ESA, de la înființarea sa în 1975, când un stat membru ajunge în această situație”, se arată în nota de fundamentare a unui proiect de Hotărâre de Guvern elaborat de Ministerul Educației.
Cu toate acestea, ESA a acordat în continuare proiecte și licitații industriei românești de profil, potrivit documentului.
ESA s-a împrumutat la bancă din cauza noastră
Din cauză că România nu a plătit contribuția, ESA s-a împrumutat la bancă în vederea continuării programelor la care participă industria românească, “împrumutul generând astfel penalizări pentru România”, conform notei de fundamentare.
Contribuțiile României la bugetul ESA sunt de două feluri: unele fixe, care sunt obligatorii, și altele pentru programele la care participă statul nostru.
Statul român a plătit doar contribuțiile fixe, care înseamnă circa 20% din totalul obligațiilor de plată, nu și pe cele legate de programe.
Datoria de aproape 95 de milioane de euro s-a compus din:
- 22,8 milioane de euro pentru anul 2017
- 34,5 milioane de euro pentru anul 2018
- 37,2 milioane de euro pe 2019.
Banii ar fi rămas tot în țară
Contactat de Libertatea, Marius-Ioan Piso, președintele Agenției Spațiale Române (ROSA), a spus că a făcut “nenumărate memorii” către Ministerul Cercetării în această perioadă, dar s-a lovit de o “incapacitate guvernamentală și ministerială”.
Este o problemă. De doi ani și ceva am făcut nenumărate memorii. S-au schimbat 4-5 miniștri la Cercetare, a fost un fel de incapabilitate guvernamentală. Banii ăștia ajungeau la ESA, iar aici se făceau licitații competitive. Banii rămâneau tot în România, pentru că banii alocați de fiecare țară se întorc în țara respectivă prin contracte acordate entităților din acel stat. Avem 170 de firme și universități care lucrează cu ESA și fac componente și programe pentru industria aerospațială europeană.Marius-Ioan Piso a declarat:
Acesta a mai declarat că România a făcut eforturi deosebite pentru a adera la ESA, fiind al 19-lea stat membru și al doilea din fostul spațiu comunist, după Cehia, dar înainte de Polonia și Ungaria.
Tehnologii de ultimă oră
Întrebat la ce este utilă colaborarea cu ESA, oficialul - care se află în aceste zile la Paris, unde participă la Consiliul ESA - a spus că România beneficiază masiv din dezvoltarea de tehnologie de ultimă oră.
Ne ajută, în primul rând, să facem cercetare. Atragem tineri, este înaltă calificare. Veniturile sunt comparabile cu cele din Vest. Banii alocați rămân tot în România. Am fi dezvoltat tehnologia aerospațială și apoi s-ar fi antrenat alte domenii. De asemenea, proprietatea intelectuală ar fi rămas în România.Marius-Ioan Piso:
Șeful ROSA: «Un șurub costă un euro. Dacă zboară, costă 10.000 de euro»
Acesta a dat și un exemplu teoretic: “Un șurub costă un euro, dar dacă zboară, costă 10.000 de euro, pentru că este supus la foarte multe teste. Plus că totul este inteligent”.
Președintele Agenției Spațiale Române a mai spus că, în acest moment, la ESA lucrează un număr de 18 români.
În industria aerospațială românească lucrează acum 600 de specialiști cu normă întreagă, numărul fiind de circa 1.000, dacă sunt puși la socoteală și cei care colaborează cu normă redusă.
Banii pot cumpăra orice, dar nu și competența.Marius-Ioan Piso:
Potrivit proiectului de Hotărâre, Guvernul va plăti parțial din restanțe. Conform documentului, vor fi plătite de 30,9 milioane de lei, echivalentul a 6,4 milioane de euro.
