România își redeschide minele pentru a deveni o forță strategică a Europei. Miza: grafitul, cuprul, magneziul și pământurile rare

Redeschiderea minelor strategice

Subsolul țării ascunde resurse-cheie precum grafitul, cuprul, magneziul și pământurile rare, într-un moment în care Uniunea Europeană caută să-și reducă dependența de importurile din Asia, relatează TVR Info.

Potrivit Comisiei Europene, România găzduiește trei proiecte miniere strategice incluse în Critical Raw Materials Act: mina de grafit de la Baia de Fier, din județul Gorj, exploatarea de magneziu de la Budureasa, județul Bihor, și extracția de cupru de la Rovina, din județul Hunedoara. Investițiile cumulate pentru aceste proiecte ar urma să depășească 615 milioane de euro.

Critical Raw Materials Act, tradus oficial ca Regulamentul privind materiile prime critice, este o legislație majoră a Uniunii Europene intrată în vigoare în mai 2024. Scopul său principal este de a asigura aprovizionarea sigură, diversificată și durabilă a blocului comunitar cu minerale și materiale esențiale pentru tehnologiile viitorului, reducând în același timp dependența masivă a Europei de importurile din țări terțe, în special de monopolul deținut de China în acest sector.

La Baia de Fier, mina de grafit abandonată acum două decenii este pregătită pentru redeschidere, cu sprijinul unei finanțări europene de aproape 200 de milioane de euro. Grafitul, esențial pentru bateriile mașinilor electrice și stocarea energiei, este tot mai căutat, pe fondul creșterii cererii globale. Agenția Internațională pentru Energie estimează că nevoia de grafit va crește de peste patru ori până în 2040, ceea ce face ca acest proiect să fie considerat crucial pentru autonomia energetică a Uniunii Europene.

În județul Bihor, la Budureasa, se pregătește exploatarea magneziului, un metal strategic indispensabil industriilor auto, aeronautice și electronice. Conform Curții Europene de Conturi, China controlează 97% din procesarea mondială a magneziului, iar Europa depinde aproape complet de importurile chinezești. Proiectul din Budureasa ar putea reduce semnificativ această dependență, având o importanță strategică majoră pentru întreaga regiune.

Resursele critice din România, o miză europeană

România este una dintre puținele țări europene care deține rezerve semnificative din 16 dintre cele 34 de materii prime critice identificate de Uniunea Europeană, printre care grafit, magneziu, cupru, tungsten, titan și pământuri rare. La Roșia Poieni, în Munții Apuseni, se află unul dintre cele mai mari zăcăminte de cupru din Europa, iar la Jolotca, în județul Harghita, există rezerve importante de pământuri rare, elemente esențiale pentru tehnologiile moderne, de la turbine eoliene la semiconductori și industria de apărare.

România are un potențial uriaș de a deveni un jucător-cheie în asigurarea resurselor necesare tranziției ecologice și digitale a Europei. Această poziție strategică ar putea transforma țara într-un pol european al industriei extractive și de procesare a materialelor critice.

Cu toate acestea, proiectele miniere nu sunt lipsite de controverse. Organizațiile de mediu avertizează asupra impactului negativ pe care activitățile de extracție l-ar putea avea asupra comunităților locale și ecosistemelor. Un exemplu este proiectul de la Rovina, care, deși promite beneficii economice substanțiale, a stârnit îngrijorări legate de distrugerea mediului. Specialiștii subliniază că un alt aspect crucial este procesarea resurselor în România.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro