România riscă o criză monetară în 2023, conform băncii japoneze Nomura. Ce ar însemna asta pentru români și care sunt șansele să se producă

Avertismentul specialiștilor de la banca japoneză se bazează pe analiza a opt indicatori, precum gradul de acoperire a importurilor prin rezerve valutare, dobânzile pe termen scurt, ca și măsurile privind deficitul fiscal și de cont curent, conform Indexului Damocles calculat de Nomura.

Egiptul, Sri Lanka, Turcia și Pakistanul deja au experimentat crize și încă nu le-au depășit, susțin analiștii care au realizat raportul.

Forintul maghiar, printre cele mai slabe monede

Forintul maghiar este printre cele mai monedele emergente cu cele mai slabe performanțe, după ce Uniunea Europeană a blocat fondurile din PNRR-ul maghiar.

Leul românesc și coroana cehă s-au depreciat cu 8% față de dolar, mai spune sursa citată.

Raportul mai arată că vulnerabilitatea monedelor emergente este la cel mai ridicat nivel din ultimele două decenii din cauza riscurilor acumulate, iar acesta este un „avertisment de rău augur”.

Ce înseamnă criză monetară

Recomandări

Imobiliare.ro: Chiria medie a ajuns la 550 de euro pentru un apartament de două camere. Studenții scumpesc piața cu 20%

Profesorul de economie Bogdan Glăvan spune că o criză monetară înseamnă o cascadă de evenimente:

• Leul s-ar putea deprecia și am putea avea o criză a cursului de schimb
• Pierderea puterii de cumpărare
• Inflație – deoarece scăderea cursului înseamnă scumpirea importurilor alimentare și energetice
• Banca Națională ar putea fi forțată să ridice și mai mult dobânzile
• Statul ar putea fi nevoit să reducă apoi cheltuielile.

Deficitul bugetar, marea problemă

Glăvan spune că este justificată includerea României pe astfel de „liste roșii”.

„România a figurat mai mereu printre cele mai riscante țări emergente, iar problema este deficitul bugetar mare, ceea ce ridică problema finanțării lui în condițiile creșterii dobânzilor. Asta înseamnă mai departe o criză de balanță de plăți. Acest lucru ar duce apoi la depreciere pe leu și noi creșteri de dobânzi. Ungaria a fost forțată să crească dobânzile pentru a preveni o degringoladă. În absența intrărilor de capital, suntem în faliment. Ca să avem intrări de capital, trebuie să le facem atractive, de aici creșterea dobânzilor”, explică profesorul de economie.

Deficitul bugetar este diferența între veniturile și cheltuielile statului. Pentru acest an, deficitul bugetar este estimat la 5,74% din Produsul Intern Brut (PIB), iar țara noastră trebuie să scadă până la 3% în 2024, nivel prevăzut în tratatele europene.

Recomandări

Subiecte Istorie BAC 2024, sesiunea de toamnă. Ce le-a picat elevilor la proba obligatorie a profilului la Bacalaureat

„Tocăm banii”

Orice criză înseamnă că ești forțat să îți restrângi consumul, spune profesorul de economie.

„Nimeni nu-ți dă bani la infinit dacă nu faci ceva să arăți că poți sta pe picioarele tale”, punctează Glăvan.

„România consumă mai mult decât produce. Facem asta prin îndatorare. Nu e un lucru rău în sine, problema este ce faci cu banii. Noi facem asta fără să se vadă în creșterea productivității. Bani vin, problema e că noi îi tocăm”, mai arată acesta.

Criza nu e iminentă, dar anul viitor „s-ar putea să ne calce trenul”

O criză nu este „iminentă” în România, dar lucrurile se pot complica anul viitor, dacă inflația va tot crește, susține Glăvan.

„Ce ne-a arătat anul ăsta e că am trecut binișor. Dar impactul se va simți în 2023. Vom simți povara din ce în ce mai mult anul viitor. În 2023 am putea să ne calce trenul, dacă inflația va tot crește”, punctează profesorul de economie.

Recomandări

Subiecte Matematică BAC 2024, sesiunea de toamnă. Ce le-a picat elevilor la proba obligatorie a profilului la Bacalaureat

Acesta spune că investițiile pe care le vom derula prin PNRR vor face ca inflația să rămână mare pentru o perioadă lungă în România.

Urmărește-ne pe Google News