Românii au început să înghită «roboţei»! Primul aliment realizat prin nanotehnologie a ajuns pe piaţa noastră

Regulamentul mai spune că pe piaţa europeană există deja numeroase produse care conţin nanomateriale: baterii, îmbrăcăminte cu proprietăţi antibacteriene, produse cosmetice, produse alimentare. Nanomaterialele oferă oportunităţi tehnice şi comerciale, însă “pot prezenta riscuri pentru mediu şi pot ridica probleme de securitate şi sănătate pentru oameni şi animale, de aceea consumatorii trebuie informaţi corespunzător”.

Cu toate aceste precauţii, pe piaţa românească a apărut oficial primul produs nanoalimentar: Nanoxyn alpha, un supliment menit, teoretic, să ajute la protejarea sistemului cardiovascular, să combată stresul oxidativ şi să încetinească procesele de îmbătrânire precoce.

Adică, este de bine. Anumiţi oameni de ştiinţă, şi chiar legislaţia, atenţionează asupra pericolelor la care omenirea se expune prin această tehnologie. În ce constau riscurile: “Trebuie menţionat că tehnologiile nano eficientizează acţiunea substanţelor active pe care le transportă, prin modificarea structurii materiei, lucru care le face imprevizibile şi extrem de periculoase. Încă nu se ştie ce pot produce în domeniul alimentar şi nu numai, pentru că au fost prea puţin testate! Este posibil ca prin această tehnologie să se fi deschis o cutie a Pandorei!”, a explicat dr. ing. Eden Mamut (foto), profesor la Institutul de Nanotehnologii şi Surse Alternative de Energie din cadrul Universităţii Ovidius din Constanţa.

Recomandări

Dosarul Mineriadei. Petre Roman, Gelu Voican Voiculescu, Virgil Măgureanu și Adrian Sârbu, la Parchetul General. Iliescu ar putea fi audiat acasă. UPDATE

Pericolele manevrării materialelor «nano»

Principalele produse ale nanotehnologiei dovedite până acum că sunt periculoase pentru sănătatea omului sunt:

Nanoparticulele de carbon (în special nanotuburile de carbon), care au intrat recent în vizor datorită studiilor de toxicitate ce au oferit primele indicii referitoare la un comportament similar cu cel al azbestului în ţesutul ficatului.

Dioxidul de titan, cel mai adesea folosit pentru aplicaţiile fotocatalitice, este considerat în general ca fiind cel mai toxic.

Dioxidul de siliciu poate fi amorf sau cristalin. Conform studiilor, este tratat ca factor de risc uman legat de toxicitate similar cu praful de siliciu non-nano amorf. SiO2 cristalin, în funcţie de fracţia de cristalinitate, este foarte toxic şi se ştie că provoacă silicoza în urma expunerii ocupaţionale.

Teoretic, suplimentul alimentar obținut prin nanotehnologie ne face doar bine. Însă această tehnologie a fost prea puțin testată, susțin experții

Peste patru ani ar putea apărea ţesuturi făcute de nanoroboţi

Conform rezultatelor obţinute în nanotehnologie, au apărut deja structurile active – de exemplu, structuri care se adaptează mediului – apoi s-a făcut trecerea spre nanosisteme, adică robotică şi sisteme care pot evolua singure. Tendinţa este către autoasamblare, adică ţesuturi şi sisteme senzoriale artificiale.

Recomandări

România, între țările care vor pierde zile de vreme confortabilă în următorii ani. Balcanii, zona cea mai afectată din Europa de schimbările climatice

Cum ar fi ca un ciung să primească o mână artificială care să simtă? O a patra generaţie – nanosisteme moleculare – este aşteptată până în anul 2020, iar jumătate din noile materiale şi procese avansate vor fi dezvoltate prin controlul la scara “nano”.

Ştiinta şi ingineria nanobio- sistemelor vor deveni esenţiale pentru sănătate şi pentru biotehnologie. Nanomaterialele vor avea implicaţii decisive în dezvoltarea sustenabilă, de exemplu, pe filiera automobilului electric. Proiectele autohtone pe acest domeniu spun că România trebuie să participe la activităţi de amploare, cu o “masă critică” suficientă, eventual prin colaborare internaţională.

Urmărește-ne pe Google News