Românii părăsesc căminul părintesc la 27,4 ani, cu peste un an mai târziu decât media Uniunii Europene, indică Eurostat pentru anul 2025. În timp ce media europeană este de 26,3 ani, tinerii din Finlanda și Danemarca se mută de acasă la 21,4 și, respectiv, 21,8 ani.
În România, tinerii petrec, în medie, șase ani în plus în locuința părinților comparativ cu cei din Finlanda.
Situația este strâns legată de piața muncii. Doar 52% dintre tinerii români cu vârste între 20 și 29 de ani sunt angajați, față de o medie europeană de 65,5%, conform Eurostat. „La noi, doar unul din doi tineri lucrează, comparativ cu aproape doi din trei în Europa”, se arată în datele analizate.
Condițiile de locuit pun, de asemenea, piedici. Un procent de 58,3% dintre românii cu vârste între 15 și 29 de ani trăiesc în locuințe supraaglomerate, de peste două ori mai mult decât media europeană de 26,5%. Acest factor limitează șansele lor de a-și construi independența.
Această întârziere în părăsirea casei părintești are repercusiuni economice semnificative: amână formarea unei familii, achiziționarea unei locuințe sau relocarea în orașe cu mai multe oportunități profesionale.
Totodată, părinții rămân adesea responsabili financiar pentru copiii lor adulți. „Când salariul, chiria și stabilitatea profesională nu se întâlnesc, cheia primei locuințe rămâne încă în buzunarul părinților”, punctează TVR.