Românii și bulgarii sunt folosiți „nerușinat” în Duisburg, Germania: „Forme extreme de exploatare”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Muncitorii români și bulgari din Duisburg sunt exploatați, atrag atenția cercetătorii Universității din Duisburg-Essen, potrivit ziarului german WAZ. Aceștia lucrează în condiții periculoase și sunt plătiți cu salarii mici.
Cuprins:
Românii și bulgarii, sclavi în Duisburg
Duisburg găzduiește mai mulți străini din Europa de Sud-Est decât orice alt oraș din Renania de Nord-Westfalia. La sfârșitul anului 2023, registrul populației includea 16.359 de bulgari și 10.074 de români (31 octombrie 2023).
Însă muncitorii din sud-estul Europei, mai ales bulgari și români, sunt exploatați în cartierele Hochfeld și Marxloh, din Duisburg, Germania.
Conform unui studiu al Universității din Duisburg-Essen, acești muncitori sunt adesea angajați pe perioade scurte, fără plata orelor suplimentare și fără contribuții sociale.
Mai exact, cercetătorii de la Universitatea din Duisburg-Essen (UDE) au vorbit cu peste 500 de bulgari și români din cartierele Hochfeld și Marxloh.
Mulți sunt prinși în zona de „muncă gri”, fără asigurări de sănătate sau șomaj, iar angajatorii profită de lacunele legale. Majoritatea lucrează în curățenia industrială, construcții, livrări și agricultură, sub contracte cu termeni neclarificați și fără beneficii adecvate.
Hochfeld și Marxloh funcționează ca „rezervoare de muncă migrantă”, explică oamenii de științe sociale dr. Polina Manolova, dr. Thorsten Schlee și Lena Wiese în studiul lor.
Aproximativ 40% din Hochfelder și 34,6% din Marxloher au fost clasificate drept „sărace” de către orașul Duisburg în 2021.
„Forme de exploatare extremă”
Printre cei chestionați, mulți bărbați și femei aveau contracte pe durată determinată, cu o perioadă de probă de șase luni, fără a preciza un timp minim sau maxim de lucru.
„De exemplu, doar unu dintre cei 20 de agenți de curățare a clădirilor chestionați a fost angajat cu normă întreagă”, arată cercetătorii.
Deși contractele respectau formal salariul minim, acesta a fost subminat prin diverse acorduri informale: „Orele suplimentare nu se plătesc adesea, contribuțiile la asigurările sociale sunt reținute, se calculează deduceri pentru îmbrăcămintea de lucru și costurile de transport, cheltuielile de călătorie nu sunt plătite, nu există continuitatea plății salariului în caz de boală sau concediu”.
Este răspândită practica încheierii de contracte cu program redus. În timp ce diferența salarială este plătită în negru. Asta înseamnă că nu sunt plătite contribuțiile la asigurările sociale. De asemenea, obligația de a oferi muncă temporară pentru 18 luni este ocolită prin rotația angajaților între agenții de recrutare care colaborează informal.
„Oamenii aflați în situații speciale ies din sistemele de securitate socială, deși mențin sectoarele economice dominate de migranți în relații de muncă precare”, critică Manolova, Schlee și Wiese.
Deși românii și bulgarii au statut de cetățeni UE, lipsa cunoștințelor de limbă germană și dependența de intermediari îi împiedică să obțină locuri de muncă legale. Astfel, depind de „munca gri”. Aceasta este caracterizată de „numeroase lacune pentru maximizarea profitului” și „forme extreme de exploatare”.
Cetățeni europeni de mâna a doua
Piața muncii din Marxloh se bazează pe subcontractare, unde „practicile de angajare sunt externalizate către terți”. Thyssenkrupp Steel este o companie multinațională de inginerie industrială și producție de oțel. Aceasta utilizează „lanțuri lungi de subcontractare pentru cele mai dificile sarcini de lucru” încă din anii ’70.
Astăzi, există „o rețea complexă de acorduri de subcontractare, care constă dintr-un nucleu de companii multinaționale de resurse umane, un strat intermediar de contractori interni regionali și o rețea largă de mici furnizori de servicii locale și agenții de ocupare a forței de muncă”, explică sociologul Polina Manolova.
Sociologul critică afirmațiile primarului din Duisburg, Sören Link. Primarul se plânge de faptul că mulți români și bulgari stau ilegal în oraș, pentru că nu-și pot hrăni familiile.
„Domnul Link nu menționează de ce se întâmplă acest lucru: și anume, că mulți dintre acești oameni sunt împiedicați să obțină locuri de muncă supuse contribuțiilor la asigurările sociale”, adaugă Polina Manolova.
Mulți imigranți lucrează cu fracțiune de normă, fără contribuții la asigurările sociale. Ei alternează între angajare temporară și șomaj. Din acest motiv, nu au dreptul la asigurări de șomaj, de sănătate sau asistență socială. Cetățenii UE beneficiază de aceste drepturi doar după cinci ani de muncă.
Dependenți de intermediari
Bulgarii și românii care nu știu limba germană caută locuri de muncă prin intermediari vorbitori de turcă sau compatrioți integrați. Acest lucru creează relații de dependență care îngreunează găsirea unui job stabil.
„Mulți oameni nu au timp pentru lecții de germană pentru că sunt ocupați să supraviețuiască”, atrage atenția dr. Polina Manolova.
De altfel, mulți nu reușesc să treacă de la subcontractanți la locuri de muncă cu normă întreagă.
Ali, 37 de ani, a fost respins din cauza lipsei calificărilor și a cunoștințelor de germană.
„Dar eu fac aceeași treabă de cinci ani - știu asta pe dinafară. Germana mea nu este perfectă, dar este suficient de bună pentru a-mi face treaba. Cum de sunt suficient de bun pentru subcontractant, dar nu suficient de bun pentru a fi angajat?”, se întreabă acesta, conform studiului citat.
Exploatarea lucrătorilor în Marxloh
O altă problemă a „relațiilor de muncă bazate pe rețea” este că angajatorii sunt adesea și proprietari, creditori și colectori de documente, exploatând lucrătorii în mai multe feluri.
Un intervievat a povestit „cum șeful său, proprietarul unei mici companii de construcții, a transferat plățile salariale direct proprietarului său, care se pare că era partenerul său de afaceri”.
La toate acestea, se adaugă și condițiile de muncă precare, mai ales în curățenia industrială.
„În Marxloh am colectat numeroase rapoarte despre accidente de muncă și condiții de muncă periculoase care duc la răni grave și probleme de sănătate pe termen lung în rândul lucrătorilor”, explică Manolova.
În cele mai multe cazuri, accidentele nu au fost raportate din cauza presiunilor din partea angajatorilor. Din acest motiv cei afectați nu au primit sprijin din partea asigurărilor sociale și de sănătate.
marian.pricop 15.11.2024, 15:32
Pe ăștia ii exploatează și pe islamisti ii pe brațe.
Adyspa 15.11.2024, 16:49
Eu am parasit germania axuma 23 ani.am lucrat 7 ani dar direct la neamt in fabrica.acuma cam toti nemtii nu sta sa caute muncitori,ci apeleaza la cinisionari cu acte in regula subcontratori,care aia ia bani fara sa miste un deget,si la muncitor ajunge un salar de 1500 sa zicem.in germania si de fapt in toata europa un salar de 1500 e outin
Tomanecredinciosul 19.11.2024, 15:17
Proști sunt nemți că nu-i pun și pe post de boi la arat!Să polueze mai puțin și pentru că proști de români și bulgari se pretează oricărei exploatări fara sa comenteze! Și acesta este unul din motivele pentru care români nu sunt respectați și sunt privit