Marius Hanganu are 36 de ani, trăiește în Nürnberg și este consilier la Faire Mobilität, o organizație germană care se ocupă de drepturile muncitorilor din Europa Centrală și de Est. Este unul dintre membrii fondatori ai asociației Integro Mittelfranken e.V., înființată de un grup de români din Germania, și a lucrat anul acesta cu mai multe cazuri de muncitori sezonieri români care au fost exploatați.

Unul dintre cazuri a fost cel al familiei Moldovan, despre care am scris aici.

Marius Hanganu a venit în Germania în 2007, iar în 2009 a început să studieze la Facultatea de Asistență Socială din orașul Regensburg, pe care a absolvit-o în 2013. A lucrat cu refugiați minori, s-a ocupat de consilierea tinerilor imigranți și de familii defavorizate, multe dintre ele venite din România.

În primii ani petrecuți în Germania, s-a ferit de români și de „românisme”, pentru că exact de asta plecase: ca să scape de problemele sociale ale României. Se gândea că Germania e o țară corectă, care oferă tuturor șanse egale, dar părerea lui s-a schimbat când a început să lucreze cu tinerii imigranți și să se lovească de discriminarea sistemică.

– În timpul pandemiei, problemele muncitorilor sezonieri români care lucrează în agricultură în Germania s-au agravat – sau, mai bine zis, au devenit vizibile. De atunci și până în prezent, tu te-ai implicat mai mult decât era în responsabilitatea ta la Faire Mobilität. Ce te-a motivat să faci asta?

– Este posibil ca această criză să fi atins un punct sensibil la mine, probabil acel nerv care mă face să mă identific cu cei care vin din România, cu ceea ce mulți numesc „acasă”. Dacă până în 2015 nu prea doream să mă implic în comunitatea românilor, totul s-a schimbat, mai ales de când lucrez pentru Faire Mobilität.

Îmi amintesc și acum de prima acțiune la aeroportul din Nürnberg din aprilie, anul acesta, când i-am întâmpinat pe primii muncitori sezonieri. Atunci am văzut și persoane în vârstă, care puteau să-mi fie părinți. Am simțit nevoia să fiu solidar cu cei care vin din țara în care m-am născut și să nu mă limitez doar la sarcinile de muncă. O persoană defavorizată nu se poate apăra singură de cei care o asupresc. M-am simțit obligat să mă implic mai mult.

Românul care-i ajută pe muncitorii sezonieri să-și apere drepturile în Germania: „Mulți fermieri se comportă ca niște boieri”
Marius Hanganu, în apartamentul său din Nürnberg

„N-avem dezinfectant, nu există distanțare socială, muncim 12 ore pe zi”

– Care au fost primele cazuri de care te-ai ocupat?

– La sfârșitul lui martie, statul german a interzis muncitorilor sezonieri să vină în țară, spunând că e prea periculos. Însă Deutscher Bauernverband e.V. – Asociația Fermierilor Germani -, una din cele mai puternice asociații de lobby din Germania, a reușit să convingă Ministerul Agriculturii și Ministerul de Interne să facă acest pod aerian între Germania și România.

Habar n-avea nimeni cine cu cine a negociat, în România vorbeau de Iohannis, că el a trimis „sclavii” la cules de sparanghel, o grămadă de discuții populiste. 

Era Vinerea Mare când am mers cu o româncă, Alina Schreglman, la aeroportul din Nürnberg, unde a aterizat avionul cu muncitori români – văzuserăm la știri aglomerația și condițiile în care au plecat din Cluj. Aeroportul din Nürnberg era deschis doar pentru zborurile acelea și nu erau măsurile obișnuite de siguranță, așa că am putut să ne apropiem.

Am vorbit cu doi bărbați din Botoșani și le-am lăsat cărți de vizită. După două zile, mi-au scris pe WhatsApp: „Domnu Hanganu, să vedeți ce condiții avem aicea: ne-au pus prea mulți în cameră, n-avem dezinfectant, nu există distanțare socială, muncim 12 ore pe zi”. Erau în Rain, pe lângă Augsburg, și erau tratați aproape ca niște sclavi.

În timpul carantinei, guvernul german a dat o ordonanță de urgență care a prelungit programul de lucru în așa fel încât muncitorii sezonieri să poată lucra și 12 ore pe zi. De asemenea, dacă lucrezi duminica, trebuie să primești o zi liberă în curs de două săptămâni. Acum, ziua liberă trebuia s-o primești în opt săptămâni. Păi erau mulți (români) care plecau acasă în șase săptămâni.

Un cuplu care avea numărul meu telefon de la românul din Botoșani mi-a spus că patronul i-a dat afară în stradă, deși era carantină și cei doi n-aveau unde să meargă. Niște românce care lucrau de 10 zile fără pauză au cerut liber de Paști, dar patronul nu le-a lăsat. 

De la cazurile acestea au început scandalurile din presă – în Germania și în România. Într-o emisiune radio de la Deutschlandfunk, s-a spus că până și porcii au un lobby mai puternic în Germania decât muncitorii din Europa de Est. După ce cazurile au apărut în presă, a crescut presiunea pe guvernul german. 

Ce schimbări a făcut statul german

– Ce consecințe au fost?

– Au început controalele: Zoll (un fel de ANAF cu responsabilități mai complexe) și cei din regiune, de la primării, care verificau să se respecte regulile din carantină. Fermierul de la Rain a chemat poliția și românul din Botoșani a fost interogat. Eu am găsit avocați care să-i reprezinte pro bono pe românii afectați.

Înainte de această criză, controalele erau rare. Bernd Rützel, un parlamentar de la social democrați, a declarat în Bundestag (Parlamentul federal german) că riscul să fii controlat de Zoll e mai mic decât cel de a fi lovit de fulger. Sunt firme care au fost controlate numai o dată la 20 de ani. Acum controalele sunt mai dese din cauza scandalurilor.

Statul german a arătat deja că dorește să controleze mai mult domeniile unde au loc cele mai multe abuzuri. Am văzut ce s-a întâmplat în industria cărnii. Sunt convins că dacă vom continua munca de informare a muncitorilor români vom ajunge să schimbăm percepția societății germane și, mai ales, vom convinge politicienii germani că avem nevoie de mecanisme clare care să oprească exploatarea, ca de exemplu controlul programului de lucru, contracte de muncă bilingve, în română și germană, înmânarea obligatorie a statelor de plată finale și dovada unei asigurări medicale.

„În criza asta am avut ocazia să arătăm realitatea de sub preșul bunăstării”

– Pandemia a fost un prilej ca lumea să afle de problemele muncitorilor sezonieri români în Germania? Aceste probleme există, de fapt, de dinainte de pandemie?

– Înainte de pandemie, se știa puțin de condițiile de muncă din agricultură. Centrul de consiliere Faire Mobilität există de câțiva ani și scoatem pe bandă rulantă rapoarte care parcă nu interesează pe nimeni.

Pandemia a fost ca o lupă care ne-a arătat până la ultimul detaliu cât de departe poate merge exploatarea, dar mai ales cât de puțin îi pasă cetățeanului de proveniența hranei de pe masă. Colegii mai vechi îmi spun că avem acum „noroc în ghinion” cu pandemia: în criza asta am avut ocazia să arătăm realitatea de sub preșul bunăstării. Nenumăratele întâlniri cu patronii fermelor din agricultură mi-a confirmat faptul că mulți n-au nicio problemă să se comporte ca niște boieri cu muncitorii sezonieri. 

Cele mai frecvente probleme ale muncitorilor români în Germania

– Care sunt problemele cu care se confruntă cel mai des muncitorii sezonieri români care lucrează în Germania? 

– O problemă des întâlnită o reprezintă contractele de muncă netraduse în română. Am observat că mulți muncitori sezonieri sunt analfabeți, motiv pentru care Faire Mobilität oferă acum și informații audio pe pagina de internet. 

Am aflat de la muncitori că primesc foarte rar un fluturaș de salariu, motiv pentru care aceștia nu pot verifica dacă au primit cu adevărat salariul minim. Mulți muncitori nu-și notează orele de muncă și se încred orbește în patroni. 

Alte probleme comune din agricultură sunt timpul de odihnă prea scurt, condiții de cazare sub orice critică, nerespectarea distanțării pe timp de pandemie, asistența medicală precară, concedieri abuzive (preaviz de doar o singură zi!), sancțiuni și pedepse ilegale, ore suplimentare neplătite, lipsa grupurilor sanitare separate pentru femei sau a toaletelor pe câmp etc. 

– Se poate schimba legea în Germania în așa fel încât toate contractele să fie traduse și în română? 

– Dacă există voință politică, totul este posibil. Acțiunea „Faire Landarbeit”, din care face parte și Faire Mobilität, militează de ani buni pentru îmbunătățirea condițiilor de muncă din agricultură. Membrii inițiativei, de la sindicate până la organizații non-guvernamentale, activează pe diferite fronturi pentru a sensibiliza factorii politici să schimbe de la rădăcină condițiile de muncă din agricultură și alte sectoare de muncă sensibile: de la contracte echitabile până la condiții de cazare mai bune.  

Românul care-i ajută pe muncitorii sezonieri să-și apere drepturile în Germania: „Mulți fermieri se comportă ca niște boieri”
Intrarea în blocul în care locuiește Marius Hanganu

Linia telefonică gratuită pentru muncitorii români 

– Ce poate face un muncitor sezonier român în momentul în care îi sunt încălcate drepturile? 

– Faire Mobilität pune la dispoziția muncitorilor sezonieri din România o linie telefonică gratuită, unde suntem disponibili de luni până vineri, între orele 9.00 și 12:00 și între 13.00 și 17.00.

Numărul 0800 000 5602 poate fi apelat de pe teritoriul Germaniei, indiferent de numărul de telefon folosit de cei care apelează. 

Având în vedere că avem peste zece centre de consiliere în toată Germania, ne-am format o rețea de parteneri și de asociații cu care colaborăm strâns. Asta ne face mai agili și putem reacționa rapid împotriva exploatărilor și, dacă este cazul, ne putem deplasa și la fața locului pentru a media conflictul. 

O soluție pentru muncitorii români din Germania ar fi să se înscrie în sindicat, de exemplu în IG BAU. Foarte puțini sunt de acord, pentru că vin din România cu o percepție negativă față de sindicate. IG BAU este sindicatul din Germania responsabil pentru sectoarele de construcții și agricol și pune la dispoziția muncitorilor un model de cotizație prin care primesc foarte repede ajutor în instanță. Problema e că mulți români nu vor să plătească cotizația anuală (180 de euro pentru construcții și 145 pentru agricultură).

Un lanț de ajutor 

– Ești voluntar la asociația românească Integro Mittelfranken e.V. Cu ce te ocupi în cadrul asociației?

– Îți dau un exemplu: primesc un caz prin consulatul de la München, unde ei (muncitorii români) au sunat la hotline – „Uite, au fost dați afară”. La Faire Mobilität pot să le ofer consiliere, să-i ajut să dea firma în judecată, dar nu să merg acolo după ei cu mașina sau să le caut o locuință. Și atunci întreb la Integro: „Cine se implică? Ne mobilizăm cumva?”. Ceilalți români spun: „Eu pot să mă ocup” și facem mereu lanțul acesta de ajutor.

M-am implicat la asociație pentru că am văzut că românii exploatează alți români. Erau prea mulți „rechini” care le ofereau românilor servicii de consiliere pe bani, la negru. Am vrut să ajutăm oamenii să ajungă la centrele de consiliere unde pot merge chiar dacă nu vorbesc limba germană. 

Eram vreo șapte români care am pus bazele și ne-am împărțit pe domenii: cultură, proiecte sociale, colaborare cu alte asociații, implicare în politica locală, organizare de seri informative, gestionarea platformelor sociale, contabilitate, donații etc. Eu mă ocup de dreptul social; nu completez dosare, încerc să activez rețeaua în care trăiesc românii. Întreb: „Aveți pe cineva care vorbește cât de cât germana?”. 

„Aceste persoane, «rechinii», fac bani la negru, bani neimpozabili”

– Ce servicii le oferă „rechinii” muncitorilor români?

– „Rechinii”, cum obișnuiesc eu să-i numesc, oferă servicii care ajută la integrarea românului în societatea germană: de la găsirea unei locuințe până la obținerea unui împrumut de la bancă.

De exemplu, îi ajută să deschidă un cont bancar și, pe lângă asta, îi pun să semneze pentru un contract de telefonie mobilă sau de asigurări private de care un cetățean normal nu va avea niciodată nevoie. De pe urma acestor servicii, „rechinii” pot obține comisioane frumoase: pentru un cont bancar poți primi până la 100 de euro bonus de la bancă, iar pentru o asigurare de sănătate, 150 de euro de persoană doar pentru că recomanzi acea asigurare medicală. Majoritatea românilor nu pot descoperi așa ușor șiretlicurile acestea și îi recomandă mai departe prietenilor și cunoștințelor. 

Problema cea mai mare o văd în prestarea de servicii de integrare fără înregistrarea „afacerii” în registrul comercial. Aceste persoane fac bani la negru, bani neimpozabili. Prin asociația Integro încercăm să demascăm astfel de profitori și să încurajăm serviciile oficiale, corecte și echitabile.

Românul care-i ajută pe muncitorii sezonieri să-și apere drepturile în Germania: „Mulți fermieri se comportă ca niște boieri”
Elena Stancu, jurnalistă la Teleleu.eu, și Marius Hanganu, într-o fermă de lângă Nürnberg, Germania

– Ce îi face vulnerabili în fața abuzurilor pe muncitorii sezonieri români?

– Există o dependență uriașă față de firmă când aceasta îți pune la dispoziție un loc unde să dormi. Multe contracte de muncă din agricultură folosesc un model de contract oferit de Asociația Fermierilor Germani: aici se stipulează un preaviz de doar o zi ca să te poată concedia. Așa ceva este strigător la cer! Concret, înseamnă că te pot da afară de pe o zi pe alta.

Nu rare au fost cazurile în care oamenii au trebuit să doarmă prin gări sau parcuri pentru că nu au găsit așa de repede un transport care să îi ducă înapoi în România. 

Nici nu-mi imaginez ce înseamnă să fii dat afară, în stradă, într-o țară în care nu vorbești limba și nu știi încotro s-o mai iei. Eu cred că mulți (români) au fost dați afară ilegal: li s-a plătit prea puțin sau nu au fost plătiți după clauzele din contract. Adesea sunt concediați doar verbal, ceea ce în Germania este interzis: indiferent unde lucrezi, demisia sau concedierea poate avea loc doar în scris.

Un proiect pentru următorii 10-15 ani 

– Care sunt rezultatele pe care ai vrea să le aibă munca ta?

– În munca mea de activist merg pe ideea că schimbarea e ceva pe termen lung. Atunci când mă duc pe teren, unde lucrează românii, e important să știe că există centre de consiliere în cazul în care sunt exploatați. Chiar dacă apelează la noi doar unul din 100, e important că am ajutat cel puțin o persoană. 

Nemții folosesc un cuvânt pentru sentimentul acesta de neputință: „Ohnmacht”. Îl ai, dar trebuie să trăiești cu el. E important ca tema muncitorilor sezonieri să devină cunoscută, pentru că poate vor exista politicieni din diferite partide care ne vor întreba: „Ce putem face noi, cei care ne ocupăm de inițiativele legislative?”. Iar acesta e un proiect pentru următorii 10-15 ani. 

Citeşte şi:

Sute de oameni evacuați din locuințe chiar de primării, în plină pandemie. Legislația interzice asta!

REPORTAJ. Câteva zeci de oameni de Sf. Andrei. Încă o sărbătoare religioasă a servit drept exerciţiu de imagine şi pentru Biserică, şi pentru Poliţia Română

UNDE SE DUC BANII DE MEDIU. Cum a ajuns o tânără de 29 de ani să obțină 2,5 milioane de euro pentru împădurirea unui sit

Cine este fosta amantă a lui Giovanni Becali. Incredibil ce i-a făcut impresarului, e scandal cât casa
PARTENERI - GSP.RO
Cine este fosta amantă a lui Giovanni Becali. Incredibil ce i-a făcut impresarului, e scandal cât casa
BOMBĂ! Un medic celebru din România anunță când se termină pandemia de Covid-19: ‘Gata, dispare’
Playtech.ro
BOMBĂ! Un medic celebru din România anunță când se termină pandemia de Covid-19: ‘Gata, dispare’
Anastasia, o multimilionară în vârstă de 33 de ani, ucisă de iubitul său pentru că l-a făcut leneş. Bărbatul, un jucător de polo profesionist, condamnat la 15 ani de închisoare, în Muntenegru
Observatornews.ro
Anastasia, o multimilionară în vârstă de 33 de ani, ucisă de iubitul său pentru că l-a făcut leneş. Bărbatul, un jucător de polo profesionist, condamnat la 15 ani de închisoare, în Muntenegru
Horoscop 20 septembrie 2021. Săgetătorii trebuie să fie înțelepți și să asculte până la capăt ce au de spus ceilalți
HOROSCOP
Horoscop 20 septembrie 2021. Săgetătorii trebuie să fie înțelepți și să asculte până la capăt ce au de spus ceilalți
UE vă oferă 100.000 de euro. Ce condiție trebuie să îndepliniți
Știrileprotv.ro
UE vă oferă 100.000 de euro. Ce condiție trebuie să îndepliniți
Marea gimnastă a ţării rupe tăcerea după Olimpiadă: "Am fost goală cu medicul peste mine. Minoră fiind...". În tot acest timp, părinţii au fost ţinuţi în afara hotelului
Telekomsport
Marea gimnastă a ţării rupe tăcerea după Olimpiadă: "Am fost goală cu medicul peste mine. Minoră fiind...". În tot acest timp, părinţii au fost ţinuţi în afara hotelului
Ce trebuie să știi despre programul Act for Good
PUBLICITATE
Ce trebuie să știi despre programul Act for Good