Rușii vor să schimbe numele orașului Mariupol în Jdanov, un ideolog al epocii sovietice. Cum arată viața sub ocupație
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Ultimii apărători ucraineni au părăsit uzina Azovstal din Mariupol la mijlocul lunii mai. Viața în oraș este complicată: multe cartiere nu au energie electrică, apă, în farmacii nu sunt medicamente, nu există maternitate, iar cadavrele victimelor încă sunt scoase de sub ruinele caselor, potrivit publicației ucrainene Babel.
Cuprins:
După ce au preluat controlul orașului, noile autorități s-au ocupat în primul rând de revopsirea indicatorului de la intrarea în localitate în culorile tricolorului rus, relatează jurnaliștii ucraineni, care citează surse din orașul-port.
Tot mai mulți oameni politici ruși vin acum la Mariupol să se pozeze. Aici a ajuns recent și jurnalistul Vladimir Soloviov, propagandistul favorit al lui Vladimir Putin, să le povestească rușilor despre orașul „eliberat de naziști”.
Fără apă, curent electric și gaz
Din 425 de mii de locuitori, în oraș au mai rămas în jur de 170 de mii. Cei care au rămas la Mariupol susțin că nu toate cartierele orașului au curent electric.
Evhen are 19 ani, a părăsit orașul acum câteva luni. El spune că părinții lui au rămas la Mariupol și până la începutul lunii iulie au stat fără energie electrică și apă. Orașul este distrus, iar organele de ocupație au informat locuitorii că reconectarea la gaz ar putea avea loc peste 2 ani.
În orașul-port funcționează acum un singur operator de telefonie mobilă – Fenix. El se poziționează ca operator al republicilor separatiste Donețk și Lugansk, dar, de fapt, este integrat la rețeaua Rusiei.
În lipsa unei alternative, locuitorii au cumpărat cartele Fenix pentru a avea o legătură cu rudele care s-au refugiat în Ucraina sau sunt peste hotare.
Adulții primesc „adeverințe de filtrare”
La Mariupol au fost deschise puncte de „filtrare” a civililor. Toți adulții trebuie să se prezinte la aceste centre pentru a obține adeverința de filtrare după ce discută cu miliția locală și cu reprezentanții serviciilor speciale.
La intrarea în Mariupol, ocupanții verifică fiecare om dacă nu are tatuaje tematice, analizează cum se comportă și vorbește fiecare.
Maria este o tânără de 24 de ani care în fiecare săptămână aduce ajutoare umanitare în Mariupol. Pentru a putea face acest lucru, trebuie să le demonstreze militarilor că ajutoarele nu vin din Ucraina. De multe ori a reușit să-i păcălească, dar cel mai sigur e atunci când îi mituiește, spune ea.
Produse alimentare foarte scumpe, din Crimeea
Produse alimentare sunt în Mariupol, dar au devenit foarte scumpe. Maria aduce gratuit alimente pentru locuitorii orașului, în timp ce rafturile magazinelor sunt pline cu produse din Crimeea.
Oamenii lucrează pentru 400 de grivne (10 euro) pe zi la curățarea orașului de ruine.
Despre centrele de filtrare și scoaterea de către civili a cadavrelor de sub dărâmături au povestit pentru Libertatea cuplul Oleksandr și Ana, care a reușit să fugă din Mariupol, numit de ei „iadul lumii ruse”.
„Unii, pentru o sumă de bani simbolică, scot cadavrele de sub clădirile dărâmate și își riscă viețile la rândul lor. Peste tot – bombe și obuze neexplodate”, povestesc tinerii.
Și ruble, și grivne
În Mariupol, grivnele ucrainene circulă în paralel cu rublele rusești.
Evhen, ai cărui părinți au rămas în oraș, povestește că, în primele luni ale ocupației, rușii aduceau ulei, conserve și alte produse alimentare. Acum, Rusia a încetat să mai ajute civilii. În oraș au apărut tot mai multe bazaruri, unde se cumpără sau se face troc.
Farmacii fără medicamente, oraș fără maternitate
Cea mai mare problemă a orașului Mariupol este deficitul de medicamente, mai arată publicația citată. Farmaciile sunt deschise, însă medicamente sunt foarte puține.
„În loc de paracetamol, ei îți propun ceva pentru toate tipurile de boli”, povestește Evhen.
Femeile însărcinate sunt nevoite să părăsească orașul. Maternitatea a fost distrusă, iar alte instituții medicale de acest gen nu sunt în zonă.
Gropi comune
Oamenii care lucrează la curățarea orașului de ruine găsesc multe cadavre. Victimele sunt înmormântate în gropi comune sau arse la crematorii.
Presa ucraineană scrie că la Mariupol au murit peste 22 de mii de civili, însă cifra reală a victimelor poate fi cu mult mai mare. În perioada ostilităților, oamenii înmormântau morții în curțile blocurilor.
Autoritățile ruse încearcă să ascundă cifra reală a civililor uciși. Când încă se mai afla la Mariupol, Evhen a văzut cum, de sub ruinele Teatrului Dramatic, sute de cadavre erau încărcate în camioane și transportate în afara orașului.
Oameni necunoscuți umblă pe la casele victimelor și întreabă rude și vecini despre proprietățile defuncților.
Mariupol ar putea deveni orașul Jdanov
Rușii vor să rămână pentru totdeauna în Mariupol și își fac planuri pentru viitor. Construiesc patru clădiri cu cinci etaje, pe care se presupune că vor să le dea locuitorilor din Mariupol care au rămas fără locuințe.
Potrivit altor ipoteze, ocupanții ar putea aduce în acele blocuri cetățeni de pe teritoriul Rusiei.
Apartamentul voluntarei Maria a fost distrus. A întrebat la primărie când poate primi despăgubiri, i s-a spus că peste vreo 10 ani.
Autoritățile de ocupație vor să redenumească Mariupolul, se mai arată în articol. Acesta ar putea primi numele Jdanov – în cinstea funcționarului sovietic Andrei Jdanov, născut la Mariupol, care a inițiat răzbunarea regimului comunist pe intelectualitatea ucraineană.
Jdanov juca rolul de legătură între Stalin și scriitorii epocii, cărora li se interzicea să scrie în afara normelor. Cei care nu respectau aceste reguli erau considerați dușmani ai poporului și pedepsiți cu închisoarea sau chiar cu moartea.
Foto: EPA
