Parlamentarii vor să-i oblige pe retaileri ca 51% din carnea, legumele şi fructele comercializate în hiper şi supermarketuri să fie din producţie românească. După ce această nouă lege va fi adoptată, magazinele care nu o vor respecta vor fi amendate cu până la 50.000 de lei.
Vor face excepţie de la regula celor 51 de procente doar lunile de iarnă (decembrie-februarie), când legumele şi fructele din import vor putea reprezenta circa 70% din ofertă.
Şi retailerii vor să fie mai multe produse româneşti pe raft, dar ţin să sublinieze că lucrează cu intermediari, pentru că fermierii români nu au suficientă marfă cât să le acopere raioanele în mod constant.
Mai mult, pentru 75,2% dintre români, preţul este principalul criteriu în alegerea unui produs, urmat de calitatea alimentelor şi distanţa faţă de locuinţă. Abia pe locul patru între aceste criterii este originea producătorului, potrivit unui studiu făcut de Asociaţia Marilor Reţele Comerciale.
Cum definesc românii produsele autohtone
De altfel, aceleaşi date arată că românii au păreri diferite despre ceea ce înseamnă “produs românesc“. Pentru mai bine de jumătate dintre respondenţi un produs românesc este cel făcut după o reţetă autohtonă (36%) sau cred că-i vorba despre orice produs care se fabrică în România, indiferent de originea ingredientelor, de nume şi de brand (26,6%).
Sunt şi români care consideră că produsul românesc este cel tradiţional (21,6%), în timp ce pentru 12,9% este suficient doar un nume românesc. În ultimii ani, românii au livrat în hiper şi supermarketuri în special varză, morcovi sau roşii. Fructe, mai rar.
Românilor le place să cumpere hipermarketuri (%) din hipermagazine. Cheltuiesc acolo mai bine de 30% din bugetul lor pentru alimente şi produse de îngrijire personală, iar procentul ne plasează în fruntea Europei, arată datele unei companii de cercetare de piaţă.
Şi în timp ce marile magazine se înmulţesc precum ciupercile după ploaie, buticurile dispar cu miile (circa 10.000 de magazine de bloc şi alimentare s-au închis în ultimii cinci ani).
Acum, în oraşele de peste 50.000 de locuitori, românii lasă doar circa 3% din bugetul de cumpărături în comerţul tradiţional, procentaj de peste trei ori mai mic decât în 2008. Înainte de criză, comerţul modern (cash&carry, hipermarketuri, supermarketuri şi magazine de tip discount) număra 570 de magazine. Astăzi, cifra s-a triplat.
Străinii, la putere
Iată câţi bani lasă europenii în hipermarketuri din bugetul lor pentru produse FMCG (alimente, băuturi, îngrijire personală şi a locuinţei etc.)