Contre la Bruxelles după criza din Ceuta: planul Spaniei de a legaliza migranții divizează Uniunea Europeană
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Reuniunea extraordinară a miniștrilor de interne din Uniunea Europeană, desfășurată online, a expus o falie adâncă în politica de azil a continentului. Întâlnirea, convocată de urgență, a avut rolul de a calma spiritele după criticile europene aduse premierului spaniol Pedro Sánchez, a cărui politică de migrație a stârnit controverse. Cu toate acestea, deși public s-a afișat o solidaritate formală cu Madridul, dezbaterile au scos la iveală nemulțumiri majore privind modul în care Spania își gestionează granițele.
Cuprins:
- Comisarul european Magnus Brunner critică guvernul Sanchez, dar își afirmă sprijinul
- Planul Spaniei de regularizare a migranților este criticat dur de mai multe țări UE
- Marocul, acuzat că a sateliții spion pentru a monitorizar asaltul migranților în Ceuta
- Istoria din spatele graniței fierbinți: de ce este enclava Ceuta miza disputei cu Marocul
Comisarul european Magnus Brunner critică guvernul Sanchez, dar își afirmă sprijinul
Comisarul european pentru migrație, Magnus Brunner, a declarat marți, că Uniunea Europeană este în „deplină solidaritate” alături de Spania după ce aproximativ 70.000 de cetățeni din țări terțe au intrat din Maroc în exclava Ceuta în doar 24 de ore, potrivit Euronews.
Brunner a precizat că întâlnirea a avut și rolul de a detensiona relațiile cu Spania, apărute în urma criticilor europene la adresa politicii de migrație a premierului Pedro Sánchez, subliniind: „Zilele trecute au fost un test al rezilienței noastre europene, un test pentru securitatea frontierelor noastre externe. Și au arătat clar că există actori cărora le este indiferentă securitatea sau chiar viața oamenilor nevinovați.”
Totuși, Înaltul responsabil al UE pentru migrație a criticat planul Spaniei de a regulariza migranții fără documente, calificându-l drept „un semnal negativ” pentru Europa, potrivit The Guardian.
Brunne a declarat că, deși UE nu poate vedea în prezent o legătură directă între evenimentele din Ceuta și planul de regularizare al Spaniei, această politică „nu este cu siguranță un semnal bun pentru restul Europei”.
Planul Spaniei de regularizare a migranților este criticat dur de mai multe țări UE
Mărul discordiei îl reprezintă decizia Madridului de a acorda permise de ședere pentru o jumătate de milion de migranți fără acte, măsură ce a atras deja 1,2 milioane de cereri. Diplomații europeni consideră că această regularizare acționează ca un magnet pentru migrația ilegală, creând un periculos „efect de atracție”.
22 de state membre, în frunte cu Italia și Danemarca, au semnat o scrisoare comună prin care critică dur măsura. Ca reacție de forță, Italia a suspendat temporar acordul Schengen cu Spania, reintroducând controalele la graniță, o decizie dublată de critici severe venite de la Washington.
Marocul, acuzat că a sateliții spion pentru a monitorizar asaltul migranților în Ceuta
În timp ce miniștrii europeni căutau soluții pe termen lung, propunând un plan în cinci puncte ce include combaterea călăuzelor și întărirea frontierelor externe, detalii strategice spectaculoase au ieșit la iveală. Potrivit publicației The Objective, serviciile secrete spaniole estimează că asaltul masiv a început pe 30 iulie, la ora 11:00, când mii de migranți s-au strâns la granița din Castillejos. În acel moment critic, satelitul militar marocan de observare Mohamed VI-A a survolat zona exact la ora 10:57.
Rabatul a monitorizat în timp real reacția forțelor spaniole folosind doi sateliți spion, numiți Mohamed VI-A și Mohamed VI-B, dezvoltați în secret în parteneriat cu Franța. Aceștia au efectuat 11 treceri peste Ceuta și Melilla, oferind imagini de înaltă rezoluție, de până la 50 de centimetri, care au permis urmărirea detaliată a mișcărilor Gărzii Civile. În schimb, deși Spania deține satelitul avansat PAZ, capabil să vadă prin nori și noaptea, acesta a efectuat o singură trecere în timpul întregii crize.
Aceste dezvăluiri vin să întărească acuzele politicienilor spanioli că acest eveniment a fost o acțiune deliberată a Marocului de a pune presiune pe Madrid, în contextul unor tensiuni diplomatice majore referitoare la Sahara Occidentală și la apropierea strategică a Spaniei de Algeria, principalul rival regional al regatului marocan.
Istoria din spatele graniței fierbinți: de ce este enclava Ceuta miza disputei cu Marocul
Pentru a înțelege asaltul dramatic care a lăsat în urmă zeci de decese la graniță, trebuie analizat contextul istoric. Ceuta este o enclavă spaniolă de doar 19 kilometri pătrați pe coasta Africii, reprezentând o frontieră terestră directă între Europa și Africa. Orașul a fost cucerit de portughezi în 1415 și a intrat sub control spaniol în 1580, precedând cu mult apariția statului modern Maroc.
Deși Marocul revendică teritoriul din 1956, Spania îl consideră parte inalienabilă a teritoriului său. Rezidenții se opun ferm pretențiilor marocane: o majoritate covârșitoare a celor 84.000 de locuitori dorește să rămână în Spania pentru a beneficia de stabilitate și standarde europene. În acest joc geopolitic tensionat, în care Marocul folosește migrația asa ca armă de presiune pe fondul disputelor privind Sahara Occidentală, Ceuta rămâne o graniță fierbinte și vitală pentru securitatea continentului.
