Politicienii spanioli acuză Marocul că a trimis intenționat migranții în Ceuta: „Acest lucru, dacă nu a fost orchestrat, a fost încurajat sau permis”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Politicienii din Spania arată cu degetul către Maroc în urma crizei din Ceuta. În timp ce șeful guvernului spaniol, Pedro Sanchez, încearcă să mențină un ton prudent și evită să acuze în mod direct autoritățile de la Rabat, liderii politici cer răspunsuri ferme din partea regatului nord-african.
Cuprins:
Sanchez evită acuzațiile directe
Tensiunile la graniță au atins cote nemaiîntâlnite, iar politicienii spanioli consideră că atitudinea permisivă a grănicerilor marocani nu a fost una întâmplătoare, ci o formă directă de presiune geopolitică asupra Uniunii Europene, potrivit Politico.
Reticența premierului Sanchez de a numi direct Marocul drept responsabil pentru trecerea masivă a frontierei a stârnit valuri de critici la Madrid. Opoziția conservatoare, dar și aliații de guvernare consideră că pasivitatea diplomatiei spaniole riscă să submineze securitatea națională și să încurajeze alte acțiuni similare la granițele externe ale Europei.
Premierul spaniol Pedro Sanchez a descris afluxul de săptămâna trecută al celor 50.000 de migranți în enclava Ceuta drept un „atac”, însă a fost precaut și i-a acuzat pe traficanții de persoane, mai degrabă decât pe autoritățile marocane, de orchestrarea acestuia.
Jandarmii marocani și-au părăsit inexplicabil posturile
Cu toate acestea, această poziție diplomatică a Madridului se află sub presiunea politicienilor spanioli atât de dreapta, cât și de stânga, care susțin că Rabatul are de dat explicații cu privire la valul transfrontalier în care au murit 88 de persoane.
Din momentul în care un număr masiv de persoane a început să intre în oraș joia trecută, forțele Gărzii Civile Spaniole au raportat că jandarmii marocani, care în mod normal ajută la securizarea frontierei, își părăsiseră inexplicabil posturile.
Primarul din Ceuta, Juan Jesús Vivas, din partea Partidului Popular conservator, a declarat luni că situația nu poate fi caracterizată drept „o criză de migrație" deoarece „oamenii cred că acest lucru, dacă nu a fost orchestrat, a fost încurajat sau permis" de autoritățile marocane.
„Să spunem lucrurilor pe nume: Marocul folosește ființe umane pentru a ne ataca suveranitatea", a spus Eduardo Rubiño, parlamentar al partidului de stânga Más Madrid, aliat cu Sanchez.
Ministerul de Interne fusese avertizat, dar nu a făcut nimic
Ministrul spaniol de Interne, Fernando Grande-Marlaska, a susținut în acest weekend că Centrul Național de Informații al țării nu a avertizat Madridul cu privire la nicio situație extraordinară la graniță.
Dar surse de informații citate luni de rețeaua radio spaniolă Cadena Ser au declarat că, înainte de criza de săptămâna trecută, Ministerul de Interne fusese avertizat că o intrare în masă în Ceuta ar putea avea loc în orice moment.
„Sanchez și guvernul său mint, așa cum fac întotdeauna", a declarat purtătoarea de cuvânt a Partidului Popular, Ester Muñoz. „Guvernul a fost avertizat de serviciile sale de informații și nu a făcut nimic."
Mii de oameni au intrat necontrolat din Maroc în enclava spaniolă Ceuta în cursul după-amiezii de joi, mai întâi deplasându-se pe uscat, iar ulterior înotând în jurul digului care marchează frontiera dintre cele două țări, relatează El Pais.
CE și von der Leyen sprijină Spania
Preşedinta Comisiei Europene (CE), Ursula von der Leyen, cere luni să se găsească un „răspuns european comun” în vederea unei „consolidări a frontierelor” Uniunii Europene (UE), după criza migraţiei din Ceuta şi tensiunile diplomatice pe care le-a provocat, potrivit AFP.
„Acest episod arată în mod clar că trebuie să mergem mai departe şi să ne consolidăm frontierele în punctele cele mai sensibile", scrie preşedinta CE într-o scrisoare adresată premierului spaniol Pedro Sanchez, pe care AFP scrie că a consultat-o.
Totodată, aceasta evocă „o supraveghere sporită, iar atunci când acest lucru este necesar, folosirea barierei fizice".
Şefa Executivului european subliniază însă că „protecţia tuturor frontierelor noastre externe constituie o responsabilitate europeană comună".
