Schimbări în legile drogurilor: cresc pedepsele pentru trafic, nu cresc cele pentru consum propriu
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Condamnările pentru trafic de droguri de risc și de mare risc, precum și pentru trafic internațional devin mai aspre, conform noului proiect de lege adoptat de Camera Deputaților. Proiectul nu schimbă pedepsele care vizează „deținerea pentru consum propriu”. Un alt demers, inițiat de PNL, vrea să le mărească și pe acestea.
Cuprins:
- Respins de Klaus Iohannis acum patru ani
- Pedeapsa pentru cocaină crește la un maxim de 15 ani
- Șeful statului ceruse ca legea să se concentreze pe soluții, nu pe pedepse mai mari
- Articolul care nu mai apare în forma adoptată
- Deputată: „Nu trebuie să băgăm toți tinerii la pușcărie”
- Modificările nu se ating de Articolul 4 - privind „consumul propriu”
- Poate face un consumator de canabis închisoare până la 10 ani?
- PNL vrea să modifice pedepsele pentru deținerea de droguri pentru consum propriu
- Și pedepsele pentru vânzarea de etnobotanice s-au agravat
- Statul rămâne în paradigma criminalizării, nu a prevenirii
Camera Deputaților a adoptat, miercuri, un proiect care mărește pedepsele pentru trafic și deținere de droguri. Proiectul modifică două legi:
- Legea nr.143/2000 privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri
- Legea nr.194/2011 privind combaterea operaţiunilor cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive.
Respins de Klaus Iohannis acum patru ani
Proiectul a mai fost odată votat, în 2019, apoi întors spre reexaminare de președintele Iohannis. Șeful statului a cerut atunci, între altele, ca legea să se concentreze pe dezvoltarea rețelei de servicii specializate, nu pe majorarea pedepselor. Din forma adoptată pe 15 februarie 2023 a fost eliminat un articol care viza consumul de etnobotanice.
Modificările celor două legi, votate de deputați, ca for decizional, măresc pedepsele cu închisoarea în mai multe situații. Pedeapsa cu închisoarea pentru vânzarea de droguri de risc (inclusiv canabisul) crește de la 2 - 7 ani la 3 - 10 ani, conform articolul 2 modificat astfel:
- „Cultivarea, producerea, fabricarea, experimentarea, extragerea, prepararea, transformarea, oferirea, punerea în vânzare, vânzarea, distribuirea, livrarea cu orice titlu, trimiterea, transportul, procurarea, cumpărarea, deţinerea ori alte operaţiuni privind circulaţia drogurilor de risc, fără drept, se pedepsesc cu închisoarea de la 3 la 10 ani şi interzicerea unor drepturi", se arată în proiect la Articolul 2.
Pedeapsa pentru cocaină crește la un maxim de 15 ani
Dacă faptele au ca obiect droguri de mare risc, de pildă cocaina, pedeapsa este închisoarea de la 5-12 ani la 5-15 ani și interzicerea unor drepturi.
Și pedepsele pentru trafic internațional de droguri se măresc până la 15, respectiv 20 de ani, astfel:
- (1) Introducerea sau scoaterea din țară, precum și importul ori exportul de droguri de risc, fără drept, se pedepsesc cu închisoare de la 5 la 15 ani (înainte era de 3 la 10 ani, n.r.) și interzicerea unor drepturi.
- (2) Dacă faptele prevăzute la alin. (1) privesc droguri de mare risc, pedeapsa este închisoarea de la 10 la 20 de ani (înainte era de 7 la 15 ani, n.r.) și interzicerea unor drepturi.
Șeful statului ceruse ca legea să se concentreze pe soluții, nu pe pedepse mai mari
Legea inițiată de fosta deputată USR Lavinia Cosma în 2019 a fost trimisă la reexaminare de către președintele Klaus Iohannis în 2020. În cererea de reexaminare, președintele a notat că soluția legislativă propusă vine în contradicție cu Strategia Națională Antidrog 2013-2020. La rândul ei, strategia era în acord cu soluțiile propuse de forurile internaționale în domeniu, care susțin că practica internațională arată că intervenția statului e util să se concentreze pe dezvoltarea rețelei de servicii specializate, nu pe majorarea pedepselor.
În plus, președintele mai solicita o reglementare mai clară a legislației în privința substanțelor noi menționate în lege, care se referă la etnobotanice.
Articolul care nu mai apare în forma adoptată
După reexaminare, legea a fost adoptată de Senat în iunie 2021. Miercuri, 15 februarie 2023, a fost adoptată și de Camera Deputaților într-o formă din care a fost eliminat un singur paragraf referitor la legea privind etnobotanicele, următorul:
- „Art. 16.1 - Deţinerea de produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, fără drept, în scop de consum propriu, constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.”
Acest articol nu mai apare în forma reexaminată. Era, de altfel, singurul articol care folosea sintagma „consum propriu” din toate cele propuse spre modificarea și completarea legii. Forma actuală a legii nu mai conține expresia „consum propriu”.
Deputată: „Nu trebuie să băgăm toți tinerii la pușcărie”
În 2019, USR susținea acest proiect de lege. O parte a electoratului său a protestat, susținând ideea că „un război contra drogurilor” nu se câștigă prin majorarea pedepselor. În ședința de miercuri, 35 din 36 de deputați USR au votat împotriva legii, iar unul s-a abținut.
Oana-Alexandra Cambera, fostă deputată USR-PLUS, actual neafiliată, a spus de la tribuna Parlamentului că legea adoptată urmărește „să-i bage pe toți tinerii la pușcărie”.
„Ați mai votat odată proiectul de lege în 2019 și s-a întors în Parlamentul României cu o cerere de reexaminare. Nu știu câți dintre dumneavoastră care ați votat acest proiect de lege ați citit și cererea de reexaminare, pentru că poate, dacă o citeați, ați fi văzut că avem și o strategie națională de combatere a consumului de droguri, Strategia Națională 2013-2020, probabil făcută și de PSD și de PNL, și în care nu se menționează că trebuie să băgăm toți tinerii la pușcărie”, a spus Cambera. Deputat a enunțat apoi câteva dintre punctele din cererea de reexaminare:
- „Potrivit OMS dependența de droguri este considerată boală cronică ce necesită asistență medico-psiho-socială specializată.
- Potrivit documentului direcțiile de acțiune sunt: prevenirea consumului de droguri și asistența consumatorilor de droguri.
- Reducerea ofertei de droguri se realizează printr-o serie de obiective printre care se numără dezvoltarea și consolidarea sistemului instituțional și legislativ privind combaterea ofertei de droguri”
Sunt aceleași direcții pe care refuzați să le aplicați și preferați să votați în mod populist un proiect de lege.
Modificările nu se ating de Articolul 4 - privind „consumul propriu”
Modificările adoptate miercuri nu vizează Articolul 4 al actualei legi nr.143/2000 privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri. În Articolul 4 sunt stabilite pedepsele pentru deținerea de droguri pentru consum propriu:
- (1) Cultivarea, producerea, fabricarea, experimentarea, extragerea, prepararea, transformarea, cumpărarea sau deținerea de droguri de risc pentru consum propriu, fără drept, se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.
- (2) Dacă faptele prevăzute la alin. (1) privesc droguri de mare risc, pedeapsa este închisoarea de la 6 luni la 3 ani.
Poate face un consumator de canabis închisoare până la 10 ani?
Răspunsul la această întrebare depinde de mai multe circumstanțe juridice. Contactat de Libertatea, avocatul Adrian Nănuț explică diferențele dintre Articolul 2 (deținere pentru trafic) și Articolul 4 (deținere pentru consum propriu). Avocatul precizează că interpretarea nu e exhaustivă, ci în acord cu practica întâlnită sau cunoscută de el:
„Orice formă de deținere fără drept poate intra în cadrul articolului 2, adică la trafic. Diferența se face în momentul în care inculpatul face o declarație conform căreia, să spunem, că cele 5 grame de marijuana găsite asupra sa sunt pentru consum propriu. Nu este îndeajuns declarația, însă, aceasta împreună cu probele administrate pot arăta că inculpatul deținea cele 5 grame de canabis pentru consum propriu. Și atunci încadrarea se va face la Articolul 4 - deținere pentru consum propriu”.
În acest caz, al consumului propriu, pedeapsa este mai mică. De multe ori sentința este cu suspendare sau cu amendă penală, spune avocatul Adrian Nănuț.
Apărătorul mai arată că, pentru o încadrare la Articolul 4, se iau în considerare mai multe probe:
- cum sunt ambalate drogurile - dacă sunt puse în cantități separate în pliculețe pregătite pentru vânzare;
- dacă în instanță vine un martor care spune despre inculpat că este consumator sau dependent;
- dacă inculpatul urmează sau a urmat deja un program de consiliere în adicții.
Toate acestea sunt luate în calcul de instanță, explică avocatul. Depinde însă foarte mult și de orașul în care fapta este judecată. În afară Bucureștiului unii polițiști sau judecători pot fi mai puțin toleranți cu consumul de droguri, crede avocatul. E, de fapt, o reflectare a opiniei generale din comunitățile respective.
PNL vrea să modifice pedepsele pentru deținerea de droguri pentru consum propriu
Un alt proiect de lege, cel inițiat de doi parlamentari PNL, despre care Libertatea a scris în iunie 2022, propune modificarea articolul 4. Asta înseamnă implicit mărirea pedepselor cu închisoarea din prezent pentru deținerea de droguri pentru consum propriu. Astfel, pedepsele cresc de la 1 la 5 ani pentru droguri de risc și de la 2 la 7 ani pentru droguri de mare risc.
În acest proiect, este eliminată posibilitatea unei pedepse cu amenda - așa cum stipulează astăzi legea.
„Cred că interesul persoanelor cu probleme legate de consumul de droguri este ultimul pe lista inițiatorilor acestei modificări de lege”, spunea pentru Libertatea psihiatrul Eugen Hriscu, specializat în tratarea dependenților.
Și avocatul Nănuț consideră că modificările adoptate ieri au ca scop eradicarea unui fenomen prin agravarea unor pedepse. Nu crede că mai mulți ani de închisoare îi vor speria în vreun fel pe traficanți.
Nu știu cine dintre cei care se ocupă cu traficul de droguri va să spună gata, mă opresc, pentru că în loc de 7 ani o să iau 10 ani de închisoare. Ambele sunt pedepse mari. Cine a făcut trafic o să facă în continuare.
Avocatul crede că mai degrabă e nevoie de campanii de informare și că astfel de modificări nu urmăresc neapărat să-i pedepsească pe consumatori, dar o pot face - în lipsa altor delimitări foarte clare privind deținerea pentru trafic versus cea pentru consum propriu.
„Nu avem stabilite prin lege nici limite sau cantități. Este o chestie de interpretare și de analiză a tuturor probelor administrate. Nu avem text de lege ca la alcool: sub 0,80 g/l alcool pur în sânge este contravenție, peste - este infracțiune”.
Și pedepsele pentru vânzarea de etnobotanice s-au agravat
În actul normativ votat miercuri mai sunt prevăzute modificări și în legea privind substanțele psihoactive, adică etnobotanicele sau „legale”, cum sunt cunoscute în societate. Pedepsele s-au agravat și aici, în special, pentru vânzarea de legale și reclama făcută acestora.
De pildă, conform Articolul 17 modificat, cine vinde etnobotanice pretinzând că sunt autorizate de lege poate face de la 2 la 7 ani de închisoare, „dacă fapta nu constituie o infracţiune mai gravă”, față de pedeapsa din legea actuală de la 1 la 5 ani.
Și articolul 19 se modifică urmărind pedepse pentru publicitatea făcută etnobotanicelor:
„Publicitatea făcută oricăror produse pretinzând în mod credibil că prin consum acestea produc efecte psihoactive constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la un an la 5 ani.”
Atât ultimul raport european - EMCDDA, cât și cel mai recent studiu ANA, arată o creștere a consumului de droguri pe segmentul de vârstă 15-34 de ani. Avem cea mai mare creștere din Europa în ceea ce privește consumul de substanțe psihoactive (5,1%).
Statul rămâne în paradigma criminalizării, nu a prevenirii
Deși în cererea de reexaminare transmis de șeful statului se sublinia că este nevoie ca proiectul legislativ să se concentreze pe dezvoltarea rețelei de servicii specializate și pe prevenție, nimic din modificările aduse nu face asta.
Agenția Națională Antidrog, cât și DIICOT au răspuns în trecut că nu susțin înăsprirea pedepselor pentru consumatorii de droguri. Asociația Română de Psihiatrie și Psihoterapie (ARPP) atrăgea atenția, într-o scrisoare deschisă, că „statele europene responsabile și nu numai caută să tempereze fenomenul consumului de droguri și să-l controleze cu instrumentele sănătății publice, nu prin mijloace coercitive asupra tinerilor care consumă recreațional, nu trimițând oamenii după gratii”.
Realitatea din România – oglindită parțial și în rapoartele Agenției Naționale Antidrog (ANA) – indică faptul că fenomenul consumului de droguri este o problemă de sănătate publică. Autoritățile o consideră în continuare, mai degrabă, o temă care ține exclusiv de infracționalitate, aici concentrându-se eforturile statului.
Ran26 16.02.2023, 18:19
Romania=Evul Mediu Uite asa s-au mai facut extremistii de la AUR cu vreo 2 milioane de voturi. Sunteti singurul ziar care abordeaza subiectul si care a ridicat inclusiv problema aparatelor de testare si a expresiei “sub influenta”, felicitari pentru curaj.