Se împlinesc 18 ani de la moartea părintelui Cleopa. Viața și învățăturile starețului de la Mănăstirea Sihăstria
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Pe 2 decembrie se împlinesc 18 ani de la moartea părintelui Cleopa. Pe numele de mirean Constantin Ilie, părintele s-a născut pe 10 aprilie 1912 în județul Botoșani și a fost arhimandrit și stareț la Mănăstirea Sihăstria, fiind un renumit trăitor al credinței ortodoxe.
Cuprins:
Pe 2 decembrie 2016 se împlinesc 18 ani de la moartea părintelui Cleopa. Puțini știu, însă, că moartea sa a fost marcată de o minune, căreia nici o explicație fizică nu i-a fost găsită. Întâmplarea a fost povestită de Părintele Arsenie Muscalu, care era în acea vreme Marele Ecleziarh al Catedralei patriarhale, pentru revista Lumea Credinței, potrivit evz.ro..
Minunea de la moartea părintelui Cleopa
„Într-o după amiază, spre seară, spovedeam în biserică (Catedrala Patriarhală). Cred că era în jurul orei 19, când, dintr-o dată, clopotul cel mare a început să bată (clopotul are peste 8 tone şi se trage numai la Sfânta Liturghie, la început şi la Axion). Am rămas nedumerit. De ce s-ar trage clopotul acum? Nu era nici un eveniment. Dacă ar fi fost ceva, eu trebuia să ştiu.
În câteva clipe am fost în Sfântul Altar. Odată cu mine a ajuns şi fratele Nicolae (actualmente Ierom. Nicolae Toderiţă – Episcopia Română din Ungaria), pe atunci paraclisier. În Sfântul Altar nu era nimeni. Şi eu şi fratele Nicolae am încercat să oprim clopotul de la tablou, însă acesta nu reacţiona în nici un fel. (Clopotele de la Patriarhie sunt acţionate electric, iar tabloul de comandă se află în Sfântul Altar). Văzând că nu îl poate opri, fratele Nicolae a fugit la clopotniţă. Clopotniţa stă încuiată, iar cheia se află la electrician, care trece pe acolo numai dimineaţa”.
Părintele Nicolae Toderiţă completează: „M-am uitat după Ştefan (celălalt paraclisier) sau nea Sebastian (electricianul), care aveau cheia de la clopotniţă, dar nu erau pe-acolo, şi atunci am fugit la clopotniţă şi am spart lacătul de la uşa de acces. Mi-era teamă că Părintele Patriarh mă va certa, crezând că eu am tras clopotul cel mare intenţionat. Am urcat la clopote. Nu era nimeni. Clopotul cel mare bătea cu putere. Am scos toate siguranţele. Numai aşa l-am oprit. A doua zi a venit vestea că Părintele Cleopa a plecat la Domnul”.
„Clopotul a bătut ceva”, adaugă Pr. Arsenie. „Două-trei minute, poate mai mult. Toţi părinţii cărora le-am povestit întâmplarea aceasta au avut acelaşi gând: e semn că cineva mare va pleca la Domnul! După ce am primit vestea despre moartea Părintelui Cleopa, cu toţii am făcut imediat legătura. Eu însă îmi amintesc că au trecut câteva zile între cele două evenimente. Clopotul a bătut, cred, vineri sau sâmbătă seara. (Părintele Cleopa a plecat la Domnul în noaptea de marţi 1 spre miercuri 2 decembrie).
Sunt sigur că explicaţii tehnice se pot găsi, de exemplu un scurtcircuit, pentru că nimeni nu ar fi putut să tragă singur aşa un clopot. Supranaturalul nu constă însă în asta. Întrebarea pe care ne-o punem noi este: de ce s-a întâmplat tocmai atunci? Sau, dacă a fost un accident, de ce nu s-a mai repetat şi în alte dăţi?”
Părintele Cleopa, ispitit de extratereștri?
În lucrarea biografică scrisă de arhimandritul Ioanichie Bălan, părintele Cleopa aduce aminte de o întâmplare ce duce cu gândul la o întâlnire de gradul III. Scena ar fi avut loc în Postul Crăciunului, la o oră după miezul nopţii.
„Eram într-o noapte la ora unu în bordei… când deodată aud: buf, buf, buf! Se cutremura pământul. Eu am ieşit să văd ce se aude, dar când am deschis uşa la bordei am văzut afară o lumină mare şi în lumină, o maşină de alamă cu multe roţi”, spune părintele, potrivit Adevărul.
Cleopa adaugă că o fiinţă ciudată a ieşit din „maşina cu multe roţi”, un clasic O.Z.N, şi i s-a adresat pe un ton înfricoşător: „Din ea a coborât un om înalt, cu ochii mari, pe jumătate albi şi pe jumătate negri, care numai atât a zis apăsat: . Atunci mi-am adus aminte ce zic Sfinţii Părinţi. Că dacă ai Sfintele Taine, Îl ai pe Hristos viu! Eu aveam Sfintele Taine într-o scorbură de brad în bordei. Şi când am văzut aşa, am intrat repede înăuntru, am cuprins bradul cu Sfintele Taine în braţe şi numai atât am zis: Să vezi tu atunci rugăciune când este dracul la uşă!”
Puterea credinţei a fost suficientă, mai spune duhovnicul de la Sihăstria, pentru a alunga creatura care-l speriase la o oră după miezul nopţii. „Şi când m-am uitat din nou afară, l-am văzut cum se dădea înapoi alungat de puterea lui Hristos. Lângă bordei era o râpă mare unde a căzut acel duh necurat. Dar cum a căzut? Când a ajuns la râpă, s-a dat de trei ori peste cap cu tot cu maşină şi pe urmă a căzut şi s-a făcut un zgomot mare de mi-au ţiuit urechile până a doua zi la ora unu”, povestea părintele Cleopa. Scena a fost povestită de nenumărate ori şi există chiar şi o înregistrare video din 1993 în care duhovnicul de la Sihăstria reia povestirea. Părintele Cleopa nu pomeneşte de extratereştri, dar descrierea episodului este similară cu cea reprodusă de Ioanichie Bălan. În această mărturie, Cleopa le spune ucenicilor că „Rabinul” a venit să îl omoare.
Viața părintelui Cleopa
Părintele Cleopa s-a născut într-o familie de țărani, fiind al cincilea copil din cei zece ai familiei lui Alexandru Ilie. Urmează cursurile școlii primare din satul natal, făcând apoi trei ani de ucenicie duhovnicească la schimonahul Paisie Olaru, pustnic în Schitul Cozancea. În decembrie 1929 se alătură obștii schitului Sihăstria, alături de fratele mai mare, Vasile. Pe 12 decembrie 1932, de ziua Sfântului Ierarh Spiridon, sunt primiți în obștea schitului. În 1935 este luat în armată, în orașul Botoșani. În 1936 se reîntoarce la schit și este uns în monahism pe 2 august 1937, primind numele călugăresc de "Cleopa". În iunie 1942 este numit locțiitor de egumen, din cauza stării precare de sănătate a starețului Ioanichie Moroi.
Pe 27 decembrie 1944 este hirotonit ierodiacon, iar pe 23 ianuarie 1945 este hirotonit ieromonah de către Episcopul Galaction Cordun, pe atunci stareț al Mănăstirii Neamț. Ulterior este numit oficial egumen al Schitului Sihăstria.
În 1947, Schitul Sihăstria este ridicat la rang de mănăstire, iar protosinghelul Cleopa Ilie este hirotesit arhimandrit, cu aprobarea patriarhului Nicodim Munteanu. În 1948, urmărit de Siguranță, se retrage pentru șase luni în pădurile din jurul Mănăstirii Sihăstria, iar pe 30 august 1949, arhimandritul Cleopa Ilie este numit stareț al Mănăstirii Slatina Suceava unde se transferă alături de 30 de călugări din obștea Mănăstirii Sihăstria, ca urmare a deciziei patriarhului Justinian Marina.Întemeiază la Mănăstirea Slatina o obște care numără peste 80 de persoane. Între 1952-1954, este urmărit de Securitate și se retrage în Munții Stănișoarei, împreună cu ieromonahul Arsenie Papacioc. După doi ani este readus în mănăstire, din dispoziția Patriarhului Justinian.În 1956, revine la metanie, iar în primavara anului 1959, se retrage pentru a treia oară în Munții Neamțului, unde își petrece următorii 5 ani. Revine la Mănăstirea Sihăstria în toamna anului 1964, ca duhovnic al întregii obști, și povățuiește fără întrerupere atât calugări, cât și mireni, timp de 34 de ani.
Învățăturile Părintelui Cleopa
- Părintele Cleopa ne învaţă de bine: care este cea mai puternică slujbă pentru vii şi pentru morţi
- Puterea cumplită a blestemului de mamă. Părintele Cleopa ne învaţă cine îl poate dezlega şi cu ce preţ
- Cum faci rugăciunea inimii, ca să-ţi fie de folos. Din învăţăturile părintelui Cleopa
- Tainele PĂRINTELUI CLEOPA. De ce nu e bine să-i urezi noroc cuiva
